Anumite trăsături de personalitate ale liderilor pot afecta pozitiv sau negativ capacitatea de a forma şi menţine relaţii eficiente cu ceilalţi, de a lua decizii corecte, de a gestiona situaţiile de stres, de a propune o agendă articulată celorlalţi. Prin urmare, personalitatea are un impact direct asupra leadership-ului. Eficienţa liderilor se măsoară prin prisma rezultatelor şi a performanţei echipei.

Specialiştii în relaţii interumane numesc „chimie” atracţia şi respingerea care apar spontan, ca efecte ale unor substanţe pe care un corp le produce în mod natural şi pe care un alt corp le poate detecta la fel de natural; aceste substanţe sunt foarte importante în relaţiile intime şi au un anume impact la orice primă întâlnire faţă în faţă, însă e de cercetat mai atent dacă în performanţă, care cere întotdeauna depăşirea unor limite personale, rolul lor (dacă au vreun rol) e semnificativ.

Când ai simțit ultima dată senzația de a fi plin de energie și poftă de muncă?

Când ai experimentat ultima dată placere în ceea ce faci?

Când ai trăit ultima provocare?

Cand ai simțit ultima oară că abia aștepți să începi ceva?

„I-am trimis pe mulţi la coaching, dar nu m-am gândit niciodată că şi eu aş avea nevoie. Eram convins că e pentru angajaţii care nu ţin pasul sau ne fac probleme”. Cel care mi-a spus acestea ocupă, de mulţi ani, o poziţie de CEO şi face parte dintre persoanele cărora le place să fie informate. Iar dacă un astfel de om descoperă abia după ani – când problemele acumulate pe toate planurile ajung să îl „cocoşeze”, cum spune el – că ar fi avut nevoie de multă vreme de un coach, m-am gândit că ar fi util să-i ajut pe cei interesaţi să descopere dacă au sau nu nevoie, înainte ca viaţa lor să intre în impas.

Cvadruplul campion olimpic Ivan Patzaichin a obţinut pentru prima dată aurul olimpic la vârsta majoratului. De atunci, timp de două decenii a reprezentat România la cinci olimpiade consecutive. Am stat de vorbă cu marele campion despre cum a ajuns în vârf şi ce trebuie să facem ca să ajungem oameni de succes, indiferent de domeniul în care activăm.

5 speakeri din România: Adrian Florea, Andy Szekely, Lorand Soareş-Szasz, Bogdan Comănescu şi Eusebiu Burcaş au urcat, rând pe rând, pe podiumul scenei Auditorium-Pallady, pentru a împărtăşi publicului român cele mai arzătoare principii de leadership şi dezvoltare personală în cadrul summitului organizat de John Maxwell Team România şi Adesco, operatorul proiectului Business Days. Lor li s-a alăturat Paul Martinelli, Preşedintele John Maxwell Team International.

În presă nu apar prea des formulări care încep cu „cercetătorii români de la universitatea... au descoperit ceva sau au făcut un anume studiu ştiinţific revoluţionar“, însă aceasta nu înseamnă că învăţământul românesc de la vârf nu se modernizează. Ba dimpotrivă, chiar o face, mai ales când îşi adună forţele cu o companie de renume şi cu infrastructură IT de înaltă performanţă. 

© 2011 Harvard Business Publishing

Majoritatea companiilor susţin că vor să aibă angajaţi entuziaşti şi dedicaţi – şi, pe bună dreptate: între implicarea angajaţilor şi performanţele financiare ale companiei există o legătură strânsă. De exemplu, un studiu făcut în 2010 de către firma Aon Hewitt asupra companiilor listate pe pieţele globale de acţiuni a arătat că performanţele companiilor cu un nivel înalt de implicare a angajaţilor sunt mai mari decât media performanţelor înregistrate de restul companiilor.

Mulţumit sau fustrat? Temător sau curajos? Într-un context economic în care rolul de angajat este râvnit mai mult ca oricând aproape că nici nu se mai pune problemă de a fi sau nu mulţumit de propriul job. Totuşi dacă nu îţi place ceea ce faci nu ai cum să fii productiv şi nici compania nu-şi poate păstra competitivitatea dacă angajaţilor săi le lipseşte motivaţia.

Deşi cu toţii am auzit şi ştim câte ceva despre inteligenţa emoţională (IE), oare câţi cunosc cu adevărat istoria acesteia şi cercetările care au stat la baza alcătuirii tuturor conceptelor de inteligenţă emoţională? Mai mult, câţi ştiu care este realmente impactul acesteia în performanţa individuală?

În urmă cu ceva timp am scris despre împrietenirea mea cu sportul. După câteva încercări eșuate, am început să fac cu adevarat sport după 30 de ani. Chiuleam la orele de sport la școală și facultate, adoram plimbările la munte “cu mașina”, mi-am pus de câteva ori patinele și schiurile în picioare… numarând experiențele de gen pe degetele de la o mână.

Fondul de prime de Paște pe care companiile vor să îl cheltuiască în acest an rămâne aproximativ egal cu cel din 2011, în condițiile în care și numărul de angajați nu a înregistrat mari variații, se precizează într-un studiu realizat de Paylex, companie specializată în oferirea de servicii profesionale de externalizare a salariilor şi administrare de personal.

„Buna ziua, am venit!“ El este noul manager introdus, prin grija unor factori externi, într-o nouă organizaţie. Se prezintă demn la recepţie şi îşi menţionează numele şi poziţia. 

La o conferinţă care a avut loc recent în Insulele Virgine Britanice am fost rugat să-mi imaginez că ţara este una dintre noile mele companii: Ce aş face ca să o ajut să fie mai performantă?    

Organizatiile au rezultate mari atunci cand sunt conduse de lideri care isi asuma responsabilitatea pentru ceea ce ce sunt si ceea ce nu sunt, ceea ce stiu si ce nu stiu, decat de lideri care pretind ca le stiu pe toate. 

Managerii români se confruntă cu o serie de provocări în vederea atingerii performanţelor organizaţionale dorite pentru creşterea competitivităţii lor în raport cu piaţa de referinţă şi dinamica economiei locale. Printre acestea se numără poziţionarea companiei pe piaţa de profil, stabilirea strategiilor de dezvoltare, identificarea oportunităţilor şi ameninţărilor externe, creşterea performanţelor organizaţionale şi ale echipei, mărirea numărului clienţilor şi creşterea cifrei de afaceri a companiei.

Ai reuşit să acumulezi 10 000 de ore în care ţi-ai exersat, în mod deliberat şi doar în acest scop, abilităţile pe care le foloseşti în jobul tău? 

„Oamenii sunt cea mai importantă resursă a unei companii“– auzim adesea. Pentru ca această afirmaţie să nu devină un simplu clişeu, organizaţiile trebuie să facă mai mult decât a recruta oameni, de a umple golurile sau de a ocupa poziţiile vacante. Ele trebuie să multiplice talentele pentru a obţine un plus de performanţă şi creativitate.

Reiau raţionamentul din prima parte. Potrivit studiilor citate acolo, "se crede că teama ori anxietatea (...) duce la o procesare sistematică, controlată şi cuprinzătoare a informaţiei", în timp ce "afectele pozitive (...) conduc la strategii mai rapide, mai superficiale, realizate cu efort mai mic şi cu puţină informaţie", însă “produc soluţii mai creative, mai deschise şi mai incluzive”. 

De vreo câţiva ani tatăl meu a renunţat să mai înţeleagă ce fac eu. Pe vremea când lucram ca lider lucrurile erau clare şi familiare pentru el. Acum, nici măcar asemănarea cu un antrenor din fotbal, domeniu pe care îl cunoaşte ca aproape orice bărbat, nu l-a convins cu privire la ceea ce fac.