Prima componentă a bunăstării psihologice este acceptarea de sine (o evaluare pozitivă a sinelui şi a propriei vieţi) potrivit Scalei stării psihologice de bine a lui Ryff (PWB-R), dar care să fie acele atribute care definesc o persoană aflată într-un echilibru cu sine? 

Cum îți satisfaci și cum îți cultivi nevoile de apartenenţă, încredere, comuniune, iubire, reciprocitate, siguranţă, cămin, prezenţă, autenticitate, mulţumire în viața personală și la muncă?

„Să-ţi dai voie şi timp să te bucuri de moment, să te reumpli de resurse, să simţi un fel de tihnă, congruență cu tine însuţi, pace şi armonie sufletească. Este o stare de spirit bună, asociată uneori cu cele mai simple lucruri, pe care danezii s-au obişnuit să o acceseze zilnic.”

A jucat în Cireşarii, a fost olimpic naţional la fizică şi a devenit primul student român care a obţinut o bursă la MIT, după 1989. Alex Rotaru a studiat acolo teoria laserelor şi fizică cuantică – specializare de bază –, dar şi compoziţie muzicală și dirijat, critică de film și literatură franceză (lucru care l-a dus pentru o vreme la Sorbona). A absolvit, de fapt, toţi anii de studiu la MIT în doi, pentru că, între timp, s-a hotărât să plece la Los Angeles şi să facă cinema.

Un studiu realizat cu patruzeci de ani în urmă de cercetătorii americani dezvăluia că nici câștigătorii la loterie nu sunt mai fericiți decât noi: odată ce euforia momentului trece, oamenii revin la starea lor obișnuită. Deci, dacă nici câștigarea lozului cel mare nu ne face fericiți pe termen lung, de ce avem nevoie?

Stabilit la New York din 1979, Ştefan Minovici, unul dintre urmaşii familiei Minovici – Mina, Nicolae şi Ştefan, consideraţi fondatorii medicinei moderne în România –, a pornit în viaţă de la zero. La început, ca toţi cei aflaţi în situaţia de a începe o viaţă nouă, într-o lume nouă, a trăit din taximetrie, ospătărie sau curierat. 

Piaţa muncii interconectate care face parte din aşa-numita „gig economy” – unde oamenii cumpără şi vând servicii şi proiecte prin intermediul platformelor online – ar putea ajunge să valoreze până în 2020 aproape 63 de miliarde de dolari la nivel global. Munca interconectată este tema centrală a ultimei părți a serialului nostru dedicat atitudinii românilor față de muncă.  

Într-o economie în care bunurile nu mai sunt produse de mâna omului, șoferii nu mai conduc mașinile, mai este nevoie de oameni sau rămânem simpli consumatori, în timp ce roboții vor face munca aducătoare de venituri, astfel încât noi să ne relaxăm? Iată o întrebare care generează răspunsuri ample și interesante, pe care le reunim într-o temă-serial: Atitudinea românilor față de muncă!

Românii continuă să muncească mult, doar că nu reușesc neapărat să fie mai productivi.  La nivel global, începând cu anii ’80, atitudinea angajaților din Occident față de muncă este într-o profundă transformare.
Ce se întâmplă și ce este de făcut? Posibile răspunsuri într-o amplă analiză în serial: Atitudinea românilor față de muncă! 

Petrecem atât de mult timp la serviciu, încât este bine de ştiut că satisfacția nu provine din mărimea pachetului salarial, nici din statutul pe care ni-l oferă funcţia, ci mai degrabă de la cei alături de care lucrăm.

Etimologia cuvântului criză presupune “o alegere” şi nu “o punere în discuţie a unui lucru” sau chiar “o situaţie fără ieşire”. În greaca lui Socrate, de unde vine în limbile noastre moderne, krisis însemna “a separa”, “a distinge”, deci a face o analiză şi a acţiona în consecinţă. 

Lipsa educației este factorul cel mai important care alimentează criza leadershipului local, în opinia filosofului și scriitorului Andrei Cornea. La segmente largi ale populației, el remarcă absența cunoștințelor esențiale, dar și deficitul de analiză critică, incapacitatea de exprimare corectă gramatical și bine articulată logic. Între “a putea”, “a nu putea” și “ce e de făcut”, vă propunem, în serial, o “dezbatere în scris” pe tema diverselor aspecte ale leadershipului din zilele noastre și…dintotdeauna.  
 

Superficialitatea, o caracteristică a vremurilor în care trăim, alimentează criza leadershipului. Așa se explică de ce imaginea liderului ajunge să conteze mai mult decât substanța lui. Politologul Cristian Pîrvulescu explică de ce această criză este alimentată de individualismul epocii în care trăim, o epocă în care nevoia de recunoaştere se rezolvă prin mediatizare mai mult decât prin asumarea responsabilă a actului conducerii.

Silvian Cenţiu, CEO-ul Transiris Corporation, cu sediul în San Carlos, California, nu regretă hotărârea de a fi plecat din România. Ce regretă e „că s-a născut într-o puşcărie” – România lui Ceaușescu – „o societate în care cetăţenii fuseseră transformaţi în sclavi şi prizonieri”. 

Pe vremea aceasta, acum doi ani în luna aprilie, la Iași debuta un proiect de pionierat la nivel național în domeniul Slow Fashion, economie socială și antreprenoriat verde. Inițiatorii au deschis un centru de colectare pentru deșeurile textile pre-consum și post-consum și au instalat mai multe cutii de colectare. Totul a culminat cu deschiderea unui atelier pentru crearea de noi articole de îmbrăcăminte la modă, din resturi textile.

Kromatic se numără printre primele spălătorii inteligente din Europa, care se ocupă de cearceafurile, prosoapele şi halatele hotelurilor, restaurantelor şi spitalelor. Dar mai important este că această spălătorie profesională din România oferă un model de business în materie de inovație, sustenabilitate și calitatea serviciilor.

Peste 3.000 de persoane, bucureșteni, dar și colecționari sosiți din țară ori din străinătate, au participat, joi seară, 18 mai 2017, la avanpremiera celei de-a patra ediţii Art Safari, cea mai mare expoziţie de artă din ţară, desfășurată în acest an în Galeriile Kretzulescu (Calea Victoriei 45).

Dacă ai fost mereu pasionat de protejarea naturii și eşti gata să începi un business pe cont propriu, s-ar putea să te intereseze inițiativele antreprenoriale verzi existente. Pornirea unei afaceri eco-friendly este un pas sănătos; nu numai că produsele și serviciile tale îi vor ajuta pe clienți, dar și operațiunile tale vor proteja planeta. Dacă nu știi de unde să începi, următoarele idei de business îţi pot fi de folos, mai ales că acești români s-au folosit cu inteligență de granturile norvegiene – asistență financiară nermabursabilă – pentru a-și consolida afacerea.

Ipoteza pe care o avansăm este că românii au un comportament pasiv-agresiv dobândit prin educaţia din familie şi din şcoală, pe care îl perpetuează în plan personal şi profesional. Premisa de la care plecăm este că mentalitatea lui "NU" are rădăcini adânci în istorie. 

Deşi e neobișnuit ca individualismul şi colectivismul să coexiste, dacă ne uităm la ce se întâmplă în jur, asta vom observa: un cadru social în care puterea colectivismului este alimentată de un substrat solid de individualism. Până acum știam că acel colectivism care nu permite autonomia individului nu funcționează, deoarece limitează potențialul uman. Colectivismul pe care îl înfieram provenea însă dintr-un sistem ierarhic care cerea sacrificiul personal pentru binele comun, răpindu-i individului șansa și libertățile.