Ipoteza pe care o avansăm este că românii au un comportament pasiv-agresiv dobândit prin educaţia din familie şi din şcoală, pe care îl perpetuează în plan personal şi profesional. Premisa de la care plecăm este că mentalitatea lui "NU" are rădăcini adânci în istorie.

Str. Băiculești 29 –  Combinatul Fondului Plastic, București. Într-un spațiu rezidual dintre două construcții utilitare, sandwich funcționează ca o galerie independentă autofinanțată, de artă. Aici vă invită Dan Perjovschi, în perioada 11 – 24 mai, să descoperiți „atracțiile lumii”.

Antreprenoriatul verde este un termen introdus de Gustav Berle, în cartea sa: The green entrepreneur: Business opportunities that can save the earth and make you money. Printre temele legate de reciclare, conservarea naturii și sursele de energie regenerabilă pe care le aducea în discuție, autorul introducea ideea că „gunoiul unuia este comoara altuia”.

Nu reneagă România, nu poate şi nici nu vrea. România i-a dat cele mai bune şi mai frumoase teme literare şi i le va da tot timpul. Scriitorul elveţian de origine română, stabilit de 35 de ani la Zürich, se consideră un autor modern, cu nuanţe est-europene, dar, în mare, european.

Blocajul cu care ne confruntăm când vrem să atingem un obiectiv personal sau să facem o schimbare vine cel mai adesea din interior. Fiecare este împărțit între sine – ce este și ce își dorește să fie – și un periculos „anti-sine“, care îi deformează percepția. Probabil că nu există persoană care să nu se confrunte, la un moment dat, cu vocea acestui demon interior. Fie că ne desființează, fie că ne ridică în slăvi și ne face să ne considerăm „speciali“, această voce interioară ne creează o imagine falsă despre cine suntem cu adevărat.

Chiar dacă nu este întru totul de acord că o anumită trăsătură psihologică ar putea fi caracteristică românilor sau reprezentanților unei singure etnii în general, psihanalistul Alfred Dumitrescu admite că „anumite moduri de funcţionare psihică" şi, implicit, „de relaţionare" sunt semnificativ mai prezente în spaţiul cultural românesc şi în cel sud-est european.
„Deşi ceea ce numim agresivitate pasivă ‒ un ansamblu de modalităţi indirecte sau mascate de exprimare a opoziţiei ‒ are cam aceleaşi surse indiferent de etnie sau de zona geografică, ea constituie totuși un element constant în arsenalul românesc de mijloace adaptative.”

Deși în unele medii campaniile de conștientizare publică au început să dea roade și multe femei înțeleg diferența dintre ceea ce li se cuvine și ceea ce primesc, româncele nu au puterea să acționeze sau nu sunt educate în spiritul revendicării drepturilor, ceea ce le face să se complacă într-o acceptare care generează frustrări.

Cât de mult s-au îndepărtat româncele de caracteristicile tradiţional acceptate? Mai seamănă cu femeia tradiţională sau împrumută valenţe specifice masculinității? Strategia de supraviețuire a femeilor aflate într-o poziție de putere pare să fie mimetismul: preluarea modelului comportamental masculin. Chiar și așa, masculinizarea forţată nu ar trebui să fie o precondiție a reușitei profesionale.

Ar fi preferat să stea acasă, în biroul său, să citească o carte sau să vadă un film, totuși a ales să sfideze frigul și să protesteze în Piața Victoriei. Mircea Cărtărescu nu crede în democrații veritabile și altele neveritabile. 

Există așa-numite „valori tradițional masculine” pe care le așteptăm de la cineva aflat într-o poziție de putere: autoafirmare, autonomie, curaj, apetență pentru risc, ca să le numim doar pe cele mai cunoscute. Cât de mult s-au îndepărtat româncele de caracteristicile tradiţional acceptate? Mai seamănă cu femeia tradiţională sau împrumută valenţe specifice masculinității?

Deși trăsăturile general umane sunt aceleași, caracteristicile pe care le asociem în mod tradițional cu feminitatea diferă de cele pe care le atribuim masculinității. Nevoia de a comunica, grația și delicatețea, gustul pentru frumos, emotivitatea și grija pentru cei apropiați sunt considerate atribute feminine. 

Românul George Haber (foto) continuă să facă business în SUA. A face business este un mod de viaţă de care nu scapi. Iar dacă te retragi, dacă vrei să ieşi la pensie, cum a încercat el să facă acum 15-20 de ani când a avut al doilea sau al treilea exit, viaţa devine neinteresantă. Nivelul entuziasmului scade. Deşi nu e religios, crede că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul şi asemănarea sa.
„Dacă vrei să te simţi ca un Dumnezeu, dacă vrei să împlineşti ceea ce a făcut Creatorul, trebuie să creezi. De aici vine răspunsul. Şi nu te opreşti niciodată.”

Deşi accesul la informație şi interconectivitatea cunosc o creștere fără precedent la nivel global, naţiuni din diferite părți ale lumii și grupuri diverse în cadrul societăților se mişcă la viteze diferite. O modalitate bună să înțelegem acest decalaj este conştientizarea diferenţelor dintre ţările care au cultura lui „da” și cele care au cultura lui „nu”. 

Auzim de multe ori că oamenii nu se implică în cauze civice, auzim des că nu se poate, că autoritățile nu ne ascultă, că nimic nu se schimbă. Din perspectiva sondajelor care compară țări, România are un nivel scăzut de individualism, respectiv unul ridicat de colectivism, în comparație cu țările din Europa.
Vă prezentăm astăzi cea de-a patra și ultima parte a serialului nostru - “De ce participarea contează? Care este rolul societății civile?”.

Ideea că societățile se dezvoltă mai mult sau mai puțin în funcție de anumite atribute culturale are o istorie lungă în științele sociale, deși este însoțită uneori de critici și contestări. Termenii individualism–colectivism sunt dintre cei mai discutați din lista de însușiri folosite pentru a descrie societăți. Din perspectiva sondajelor care compară țări, România are un nivel scăzut de individualism, respectiv unul ridicat de colectivism, în comparație cu țările din Europa.
Vă propunem astăzi cea de-a treia parte a serialului nostru - “De ce participarea contează? Care este rolul societății civile?”, o temă actuală și cu extinse ramificații.

La muncă și pe stradă, fiecare a simțit empiric că românii sunt individualiști, deși din punctul de vedere al dimensiunilor culturale trasate de G.H. Hofstede, noi, ca popor, nu avem caracteristicile unei culturi individualiste – respectiv una care să încurajeze independența și libertatea individului în cadrul grupului de care aparține. În  cea de-a doua parte a serialului nostru “De ce participarea contează? Care este rolul societății civile?” citiți despre  libertatea de exprimare și libertatea de organizare și de asociere la români.  

La muncă și pe stradă, fiecare a simțit empiric că românii sunt individualiști, deși din punctul de vedere al dimensiunilor culturale trasate de G.H. Hofstede, noi, ca popor, nu avem caracteristicile unei culturi individualiste – respectiv una care să încurajeze independența și libertatea individului în cadrul grupului de care aparține. Hofstede a estimat pentru România un nivel scăzut al indicelui reprezentând individualismul (30), respectiv un grad ridicat de colectivism. Atunci cum se explică inerția și apatia unora față de binele comun și față de cauzele care servesc interesului public?

Cristina Bălan, inginerul român care a proiectat componente pentru cele mai avangardiste produse de export ale SUA – Boeing 787 Dreamliner şi Tesla Model S –, a uluit pur şi simplu audienţa prezentă în sală la ediţia TEDxBucharest 2016 – Ahead of Time, unde a fost invitată ca speaker, în momentul în care a dezvăluit că are inițialele numelui înscrise pe bateriile mașinilor Tesla S.

Ei sunt deschizătorii de drum. Oameni cu abordări progresiste, cu impact în medicină sau tehnologie, în domeniile educației sau comportamentului uman, generatorii schimbării de paradigmă în economie sau în societate. În articolul de față cercetătorul american de origine română, Virgil Gligor, avertizează asupra consecințelor pe termen lung pe care vulnerabilitățile sistemelor de securitate cibernetică le au asupra întregii activității umane, acum și în viitor.

Deja nu mai poate răspunde cererilor primite pe internet. În ultimii ani, Dan Perjovschi a devenit un drawing provider pentru tot felul de cauze activiste şi caritabile. E rugat să facă imagini simple şi percutante pentru pagini de Facebook sau pe tricouri. „Fac cât pot, fiindcă e multă durere în ţara asta. Dar mi-am atins limita…"