Indiferent de cultura organizaţională sau domeniul de activitate, companiile fac eforturi pentru a-şi cuceri angajații prin oferirea unui mediu de muncă creativ și versatil. Tot mai des, spaţiul de lucru „clasic”, delimitat de pereţi, devine unul „co-working”. Companiile, în principal cele din domeniul IT&C şi outsourcing, aleg o amenajare a mediului de lucru în care spațiul principal se constituie într-un imens open space. Fără bariere vizuale, doar cu puncte de interes, ele constituie zone de networking, care să ofere angajaților atât o mobilitate completă cât şi o comunicare eficientă, cu scopul accelerării creativităţii, fără întreruperi, distanţă, telefoane sau e-mail-uri inutile.

Smart Hut, software care oferă alerte și instrumente de raportare avansate pentru industria imobiliară, și Symme3D, platformă Delta multifuncțională pentru imprimare 3D, PCB miling și inscripționare cu laser, sunt startupurile câștigătoare ale TechHub Bucharest Demo Night. Premiul pentru cea mai bună prezentare din competiție a fost câștigat de TimeIn, aplicație pentru mobil și web care te ajută să îți gestionezi mai bine timpul liber și să primești sugestii de activități de la alți utilizatori.

Gala Forbes Best Office Buildings 2016 a premiat cei mai importanți actori din segmentul office: dezvoltatori, investitori, proprietari, bănci, companii chiriașe. Spre deosebire de anul trecut, zonele consacrate în care au fost dezvoltate clădiri de birouri în Capitală intră în competiție directă cu hub-urile office din orașele secundare precum Timișoara, Iași, Cluj-Napoca și Brașov.

Noua ediție a programului Duales Studium, inițiat de Lidl, oferă tinerilor români șansa unei experiențe internaționale, aceștia având posibilitatea de a studia în Germania în cadrul unei facultăți de prestigiu, beneficiind în același timp și de pregătire practică pentru poziția de Șef de Vânzări.

Cinci dintre cele mai remarcabile și originale artiste poloneze ale momentului vor fi prezente la București pentru festivalul „News from Polska”. Bucureştenii se vor bucura de un concert de muzică electronică și patru spectacole de teatru, dans și performance. Sunteţi aşeptaţi la Centrul Național al Dansului în acest weekend, dar şi în cel care urmează.

Teatrul de Artă Bucureşti vă invită azi, 27 februarie, de la ora 20.15, la spectacolul „Și veni bărbatul la femeie”, de Semion Zlotnikov, în regia lui Bogdan Budeș, care semnează și traducerea textului din limba rusă. Din distribuție fac parte Mihaela Sirbu și Lucian Pavel, scenografia este semnată de Raluca Chelaru, iar mișcarea scenică de Andreea Duță.

M-am tot întrebat ce este charisma, această calitate deopotrivă seducătoare și impalpabilă, care îi face pe unii să strălucească. Să fie combinația dintre felul în care arăți, inteligenţă și simțul umorului? Cert este că nu e apanajul actorilor și al speakerilor motivaționali. Și colega de birou poate avea un farmec molipsitor care o face nu doar sufletul petrecerilor, ci și să promoveze rapid la serviciu.

Clienții îsi doresc schimbarea, de multe ori sunt lămuriți, ştiu ce au de făcut, li se pare că sunt hotărȃți 100%, dar, ce să vezi, nu fac nimic pȃnă la următoarea întȃlnire cu coach-ul lor personal. Fiecare coach (sau client) s-a găsit de mai multe ori în situația întȃlnirii începute cu: „N-am făcut nimic din ce am stabilit!”,  asta e realitatea. E foarte frustrant: clientul nu simte avansul, iar coach-ul începe să se întrebe ce valoare aduce şi, eventual, a cui este răspunderea. 

Societățile distribuie un număr limitat de statuturi dobândite. Acestea se conturează și se obțin în cadrul competiției cu alți membri ai societății care aspiră la statut: student, manager, politician etc. Dobândirea statutului social este rezultatul unor alegeri individuale și al unei competiții. Se face prin efort și este însoțită de anumite costuri personale, întrucât îl obligă pe individ la alegeri de tip: carieră, relații sociale, loc de rezidență etc.

Dragoș Nicolaescu n-a ales să fie profesor pentru statut. De altfel, profesia nici nu avea un statut foarte clar, în opinia sa. Ca mai toţi, cunoscuse „o mulţime de profesori oribili” şi „câţiva geniali”. Aşa că își punea mai mult problema: ce fel de profesor vrea să fie. Unul pasionat de materia pe care o predă, care își iubeşte şi îşi respectă elevii, sau un salariat care îşi face treaba cu minimum de efort? Şi, cum una i se părea imposibil de realizat în sistemul de învăţământ de stat, iar cealaltă i se părea inacceptabilă, a renunţat la profesorat şi și-a căutat altă ocupaţie.

Într-o societate adeptă a relativismului, toleranța este o concepţie bine înrădăcinată, dar şi o formă de a-ţi păstra neutralitatea. O persoană tolerantă este întotdeauna imparțială și are o atitudine neutră, pe considerentul că fiecare trebuie să decidă pentru sine. Judecățile de valoare nu sunt permise. Opinia nu se impune cu forța. Fiecare păstrează o atitudine neutră față de convingerile celuilalt.

În cover story-ul ediției de februarie a Revistei Cariere, Globalizare vs localizare, istoricul Lucian Boia, europarlamentarul Monica Macovei și macroeconomistul Ionuț Dumitru au răspuns invitației noastre de a face o analiză a factorilor care pot influența stabilitatea economică, politică și socială în Europa și în lume în 2016. De fapt, în întreaga ediție ne-a preocupat să înțelegem felul în care vor evolua lucrurile, care vor fi posibilele transformări ideologice, politice, economice precum și cele care țin de mentalități și modul de viață. 

Student, profesor, director, avocat, președinte - sunt statuturi dobândite. Societatea judecă aptitudinile individuale și eșecurile personale în raport cu ele. Într-o profesie, prestigiul este dat de seriozitate și de cât suflet pui în ceea ce faci, pe termen lung. De aici vin, de fapt, recunoașterea profesională, autoritatea și felul în care îi poți forma pe cei din jurul tău.

Pe de o parte, un mediu competițional la serviciu te poate motiva să-ți îmbunătățești munca, pentru că rezultatele obținute de colegi au un efect stimulativ: îți dau și ție sentimentul că se poate! Pe de altă parte, prea multă competiție poate să transforme locul de muncă într-o groapă cu lei – o atmosferă încărcată de tensiune în care înfloresc comportamentele pasiv-agresive. Efectul unui mediu de lucru hipercompetitiv asupra angajaților e ca sabia lui Damocles care atârnă deasupra capului.

Deși studiile de psihologie organizațională încurajează relaționarea dintre colegi și admit că a avea prieteni la serviciu e un aspect important pentru succesul și satisfacția de care poți avea parte la locul de muncă, în cultura occidentală, abordarea problemelor personale la birou este tabu. Tot ce ține de viața personală e trecut sub rezervă, pentru că se consideră că îți poate știrbi credibilitatea. Atunci, ce să spui și ce să nu spui la birou?

Puterea vine din abilitatea de a-i influența pe alții fără a te lăsa la rândul tău influenţat sau din controlul asupra diferitelor tipuri de resurse, de exemplu, cele financiare. Putere poate să îţi dea nu doar statutul, dar şi experienţa acumulată într-un domeniu – o formă de putere de care se bucură, de regulă, specialiştii. Unii au putere, chiar dacă nu au un statut ierarhic ridicat. Colegul de la IT, să zicem, e singurul care îţi controlează calculatorul – iar aceasta este o resursă-cheie, de care depinde munca ta şi a altora.

În cerinţele joburilor apar menţiuni precum „aspect fizic plăcut“, „prezenţă agreabilă“, însă e greu de estimat ce înţelege angajatorul prin aceşti termeni generali. Fiecare persoană îşi creează mai mult sau mai puţin conştient imaginea, adică felul în care este percepută de cei din mediul în care trăieşte şi lucrează. Vorbind strict despre ceea ce observăm la nivel fizic, imaginea are multiple aspecte: felul în care arătăm, la chip şi la trup, cum ne îmbrăcăm, machiajul abordat, greutatea corporală, înfăţişarea în tot ansamblul ei contează.

Din 15 ianuarie, Transilvania Film aduce pe marile ecrane din România filmul-câștigător al premiilor Goya 2015: thrillerul Mlaștina – un „true detective” iberic, plasat în mlaștinile Andaluziei, la cinci ani după moartea lui Franco. În prima săptămână, filmul va rula în: București, Cluj Napoca, Constanța, Brașov, Bârlad, Pitești şi Târgu Mureș.

Filarmonica George Enescu dedică Zilei Culturii Naționale concertele de miercuri, 13, și joi, 14 ianuarie, dar și concertul de sâmbătă, 16 ianuarie. Vocal-simfonicele din zilele de 13 şi 14 ianuarie capătă o importanţă sporită datorită poemului coregrafic „Luceafărul“ de Eugen Doga, care va deschide programul celor două seri. Pe scenă se vor afla Orchestra şi Corul Filarmonicii, dirijorul Iosif Ion Prunner şi fagotistul Adrian Jojatu.

Teatrul „În culise” vă aşteaptă duminică, 10 ianuarie, de la ora 18.00, cu spectacolul „Poveşti despre tine”, bazat pe volumul „92 de povești cu cărți” de Ștefan Caraman. Regia este semnată de Cristian Bajora. În distribuţie: Grațiela Popa, Diana Dumbravă, Dana Roman, Ilie Nae, Bogdan Stroe, Iulian Babulea, Ionuț Gurgu, Mihai Bădoi, Cora Manole, Tara Constantinescu și Andrei Cotocu.