Economia României continuă să se restructureze, iar datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică conturează o imagine cu contraste puternice: mai multe companii, dar mai puțini angajați. În 2024, numărul total al întreprinderilor active a crescut cu 2,1% față de anul precedent și a ajuns la 693.447 de unități, în timp ce numărul mediu de salariați a coborât cu 2%, până la 4,154 milioane de persoane.

Această evoluție arată un mediu de afaceri dinamic, dar și o presiune tot mai mare pe piața muncii, unde eficientizarea, automatizarea și restructurările devin tot mai vizibile.

Serviciile de piață

Cele mai multe întreprinderi din România continuă să activeze în zona serviciilor de piață, sector care reunește peste jumătate dintre companii. Conform INS:

  • 53,3% din totalul firmelor (aproximativ 369.600) au ca activitate principală servicii de piață.

  • Serviciile sunt urmate de comerț, cu 26,1% din total (181.020 firme).

  • Construcțiile reprezintă 11,5% din mediul economic, cu 80.006 companii.

  • Industria încheie clasamentul celor patru mari sectoare, cu 9,1%, respectiv 62.789 întreprinderi.

Structura arată o economie axată tot mai mult pe servicii, în linie cu tendințele europene, dar și o pondere în scădere a industriei – tradițional principalul angajator în România.

Cum se redistribuie forța de muncă

Deși numărul total de salariați a scăzut, nu toate domeniile sunt afectate în aceeași măsură. Cele mai multe locuri de muncă se regăsesc în:

  • Servicii de piață – 39,5% din totalul angajaților;

  • Industrie – 28,7%, confirmând rolul său încă esențial în economia națională;

INS subliniază și diferențele mari de dimensiune între firme:

  • o întreprindere industrială are, în medie, 19 angajați,

  • în timp ce o firmă din servicii funcționează cu numai 4 salariați în medie.

Această diferență demonstrează polarizarea mediului de afaceri: o industrie cu firme mai mari și mai stabile versus un sector al serviciilor dominat de microîntreprinderi.

Comerțul domină cifra de afaceri

Chiar dacă nu are cele mai multe firme, sectorul comerțului rămâne campion la capitolul cifrei de afaceri:

CITEȘTE ȘI: Tot mai mulți români aleg plățile digitale la livrare, arată un sondaj Cargus

  • 39,7% din totalul veniturilor economiei provin din comerț.

În schimb, valoarea adăugată brută – indicatorul care reflectă impactul real în economie – este împărțită astfel:

  • 38,4% – servicii de piață;

  • 29,1% – industrie;

  • 20,6% – comerț;

  • 11,9% – construcții.

Așadar, serviciile și industria sunt cele care produc cea mai mare parte a valorii economice, chiar dacă comerțul generează cele mai mari rulaje.

Serviciile și industria, lideri detașați

Structura investițiilor brute confirmă aceeași dinamică:

  • 38,2% din investiții sunt direcționate către servicii,

  • 30,3% către industrie,

  • 18,8% către construcții,

  • 12,7% către comerț.

INS raportază profit în toate cele patru sectoare analizate, iar serviciile de piață și industria cumulează împreună 62,6% din rezultatul brut al exercițiului, ceea ce arată o stabilitate crescută în aceste domenii.

Anul 2024 a adus un mediu de afaceri mai divers și mai activ, însă scăderea numărului de salariați semnalează schimbări semnificative pe piața muncii. Creșterea dependenței de servicii, digitalizarea, robotizarea și lipsa forței de muncă bine pregătite determină companiile să se reorganizeze și să devină mai eficiente.

În timp ce industria rămâne un pilon solid, serviciile devin din ce în ce mai dinamice, atrăg investiții, firme noi și profit.

Dacă tendința se menține, economia României ar putea continua transformarea către o structură dominant terțiară, cu impact major atât asupra forței de muncă, cât și asupra modelului de dezvoltare pe termen lung.