O cercetare realizata de Harvard Business Review arata ca cei care lucreaza peste program sufera de scaderea apetitului sexual. Cercetatorii sustin ca jumatate dintre acestia nu sunt satisfacuti de viata lor sexuala si dau vina pe slujba pentru diminuarea apetitului sexual. Aproape 50% dintre respondenti sustin ca slujba ii impiedica sa comunice cu partenerii si alti 46% spun ca sunt prea obositi si prefera sa se odihneasca decat sa petreaca mai mult timp cu partenerul de viata. Potrivit studiului HBR, cei care raman peste program ajung sa lucreze peste 60 de ore pe saptamana. Cu toate acestea, angajatii care uita sa mai plece de la serviciu nu se simt exploatati, ci mai degraba implicati - 76% dintre angajatii companiilor multinationale afirma ca isi iubesc slujba si stau cu placere peste program. Munca peste program inseamna oboseala acumulata, mai multe deadline-uri si sarcini asumate. Stresul rezultat nu afecteaza doar apetitul sexual, ci si starea de sanatate a celor care prefera sa ramana peste program, avertizeaza cercetatorii HBR.

Potrivit unui studiu al Fundatiei Europene pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca, doar 4% dintre cetatenii europeni s-au stabilit vreodata intr-o alta tara din cadrul UE si doar 3% dintre acestia au emigrat intr-un stat din afara UE. Cei mai dornici sa emigreze sunt nordicii (danezii, suedezii, finlandezii), cetatenii tarilor Baltice, dar si britanicii si olandezii. La polul opus, se afla maltezii, grecii, italienii, portughezii, austriecii si slovacii. Dintre cetatenii europeni care isi doresc sa-si schimbe locul de munca, 18% ar prefera acelasi oras, 7% un alt oras, 3% o alta tara din cadrul UE si numai 2% o tara din afara Uniunii. Studentii conduc in topul celor mai dispusi sa emigreze. Dintre acestia, 12% doresc sa plece intr-o alta tara din UE si 6% intr-o tara din afara UE. Urmatoarele doua locuri in topul celor care-si doresc sa emigreze sunt ocupate de parintii singuri (35%) si de persoanele necasatorite (30%). In ceea ce priveste miscarea pe piata fortei de munca, 8% dintre europeni si-au schimbat serviciul in ultimul an, 32% in ultimii cinci ani, iar 43% doresc sa-si schimbe actualul loc de munca in urmatorii cinci ani.

In Romania, 60% dintre persoanele care doresc sa emigreze au varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani, 20% au intre 25 si 39 de ani si 16% au intre 40 si 54 de ani, arata sondajul realizat de Fundatia Europeana. Dintre romanii care isi doresc sa emigreze, 58% sunt barbati, 42% sunt femei, 32% sunt angajati, 20% someri si 35% studenti.

La finalul anului trecut, Bucurestiul aparea pe locul 29 in studiul anual European Cities Monitor, referitor la orasele cu cel mai mare potential de investitii din Europa. Luata pentru prima data in seama de la lansarea sondajului, in 1990, capitala Romaniei are aceleasi minusuri si plusuri previzibile si repetate cu orice ocazie de catre investitorii straini deja sositi aici. Exista insa si surprize.

PRESA, prese, s.f. Dispozitiv, unealta, masina cu care se executa operatia de presare a unui material, obiect. Spec. Masina tipografica simpla care tipareste prin presarea hartiei pe un zat acoperit de cerneala (DEX '98) Nu se poate spune ca europenii ne vad cu ochi buni. Este un motiv in plus sa nu-si permita luxul de a ne scapa din ochi. De acum, presiunea de a respecta regulile jocului este mult mai mare.

Pentru cei mai multi dintre managerii romani, informatia inseamna putere. Si asa si este. Sa fii bine informat inseamna sa fii in pas cu timpul in care traiesti, sa stii care este trendul in zona de business in care activezi, sa-ti cunosti clientii si sa stii ce fac competitorii tai.

Dintr-un studiu deja discutat in numerele 55 (19.05.2005) si 56 (02.06.2005) ale revistei CARIERE (puteti revedea textele si pe net cautand pe www.cariereonline.ro dupa temenul <>, de exemplu), extrag o lista scurta a situatiei din Romania privind atitudinile cultural-valorice care ies in evidenta.

Aud in ultima vreme tot mai multe voci care se ridica in apararea a ceea ce Romania are bun. Registrul merge de la criticarea managementului strain, expatriat, pana la cautarea de similitudini intre scaderile noastre si scaderile celor care ne critica. E un curent nou, animat de suflul integrarii europene si de un redobandit sentiment al demnitatii.
Este in acelasi timp un curent pozitiv - pentru ca aspira sa ne redea ceva ce ne lipseste si de a carei lipsa suferim: stima de sine - si un curent care ne face si rau - pentru ca scopul lui nu este, din pacate, acela de a ne arata asa cum suntem si de a ne asuma multele lucruri pe care le avem de schimbat. Ci este, de regula, acela de a ne explica ca dracul nu e asa de negru, ca greselile noastre nu sunt decat omenesti si ca cei care ne critica ar face mai bine sa se uite mai intai la propriile lor bube.

Toate companiile din Romania acorda cel putin un tip de beneficii angajatilor, iar peste jumatate dintre ele le asigura servicii medicale. Pe de alta parte, managerii se pot aseza comod in fotoliu, caci noul an le va aduce cresteri salariale de circa 10%.

Ca in multe alte domenii, salariile specialistilor romani din industria bancara locala se apropie intr-un ritm sustinut de nivelurile medii care se practica in tarile Uniunii Europene care au aderat de curand (Ungaria, Cehia, Slovacia, Polonia).

Problema pe care dorim sa o supunem dezbaterii este una de actualitate in economia romaneasca. Dupa ce decenii de-a randul toata lumea era obligata sa aiba un loc de munca, in conditiile in care statul se preocupa sa creeze aceste locuri de munca, acum lucrurile s-au schimbat. Industrii si intreprinderi care reprezentau altadata mandria regimului sunt astazi in mare suferinta sau chiar in pragul disparitiei.

ASEBUSS a acordat la jumatatea lunii trecute diplomele de Executive MBA pentru inca 77 de absolventi. Cea de a 12-a promotie a programului romano-american al ASEBUSS ridica numarul total al absolventilor la 800.

Fundatia Alexander S. Onassis ofera un program anual de burse pentru formare si cercetare adresat membrilor Academiei Romane, profesorilor universitari, cercetatorilor doctoranzi, dar si doctorilor, artistilor si profesorilor de greaca din invatamantul primar si secundar.

IntellCompetitiv, companie de consultanta si training specializata in oferirea de solutii de intelligence competitiv, avertizare timpurie si sisteme de management strategic, va organiza in data de 8 februarie cursul cu tema "Bazele Intelligence-ului Competitiv".

Centrul Educatia 2000+ anunta programul de burse pentru Masterat la Universitatea Warwick 2007/2008, program finantat de catre Open Society Institute, Foreign and Commonwealth Office si Universitatea Warwick.

Asa suna sloganul cu care Societatea Jurnalistilor Profesionisti, prin vocea presedintelui ei - Robert Turcescu, cheama breasla ziaristilor romani la profesionalizare. Este vorba despre o "asociatie profesionala fara scop patrimonial, independenta si neguvernamentala" a carei lansare oficiala a avut loc la sfarsitul anului trecut.

Happy Projects, un sprijin real pentru toti cei care gandesc si actioneaza prin proiecte, este acum disponibila si in Romania. Prezenta in doua variante, germana si engleza, cartea Roland Garies propune metode si modele care pot oferi solutii eficiente pe durata desfasurarii unui proiect.

Dupa Superbrands, cartea lansata de Superbrands Romania si BDR Asociations, un nou proiect legat de branduri a atras atentia industriei de profil la jumatatea lunii trecute.

Asa se numeste unul dintre programele educationale ale CEU Business School din Budapesta. Chiar daca, la prima vedere, sintagma pare o contradictie in termeni - seriozitatea unui MBA contrastand cu formatul de weekend - masteratul oferit de binecunoscuta Universitate Central-Europeana este unul dintre cele mai solide proiecte de acest tip.

Inceput de an cu schimbari, cu vise, cu proiecte... Poate 2007 vine cu un nou loc de munca sau cu o noua functie. Oricum ar fi, inceputul e caracterizat de emotia schimbarii si de dorinta de a face o buna impresie.

Unele idei se nasc in restaurantul companiei. Altele in timpul unor intalniri pe coridor sau oriunde in birou, nu numai la postul de lucru. Si atunci, nu ar trebui sa dam o mai buna utilizare acestor spatii de primire sau de trecere? In multe companii, aceste spatii importante, dar neutilizate, pot reprezenta pana la 30% din suprafata totala. In acest scop, compania Steelcase a lansat gama B Free Lounge, constand in produse de mobilier care inverseaza aceasta ecuatie si transforma aceste zone neintrebuintate in puncte de reper, unde oamenii si ideile se intalnesc. In acest scop, B Free Lounge contine sapte elemente geometrice simple, autonome (scaune, mese, panouri de separare si accesorii) care ofera un raspuns complet pentru amenajarea acestor spatii.