Marti dupa luni, inaintea lui miercuri, joi si vineri... Si din nou, marti dupa luni,...in aceeasi cadenta, monoton. La mijloc, tu, truditorul, pe acelasi drum, la aceleasi ore, spre aceeasi munca.

Primul lucru la care ma gandesc cand aud vorbindu-se despre "conversie profesionala" sunt comunicatele de presa privind restructurarea unei companii. Secventa este: compania are probleme mari, se va restructura, vor fi concedieri masive, someri, salarii compensatorii, programe de conversie profesionala. Adica, trecerea de nevoie, de la o meserie mai mult sau mai putin stiuta, catre o alta - ceruta.

Celor care, dupa lupte crancene cu ei insisi, cu ceilalti aspiranti si cu adversitatile mediului au reusit sa obtina job-ul ravnit, in compania dorita, la momentul oportun, am sa le dau o veste proasta. Lupta nu s-a terminat!

Echipa la care orice director viseaza si pe care o cauta toti managerii de resurse umane este echipa fantastica. Cea caracterizata prin tinte precise, roluri bine definite, viziune, realism, eficienta, responsabilitate.

Atitudine pozitiva inseamna speranta, bucurie de a fi, de a face bine ceea ce faci, zambet, incredere, curaj, umor, optimism.

Nu, nu este adevarat ca timpul curge uniform pe langa noi si nu e drept ca masurarea lui se face cu unitati egale intre ele. Nu o sa ma convinga nimeni, niciodata ca zilele saptamanii sunt la fel, ca sambata atarna cat o zi de luni sau ca o saptamana de concediu curge la fel de incet ca una de munca.

Despre romani se spune ca sunt descurcareti, isteti, priceputi la toate. O fi bine? O fi rau? Cei care si-au luat lumea in cap si s-au dus sa-si incerce norocul pe alte meleaguri au demonstrat ca o asemenea trasatura este benefica pentru supravietuire.

Despre stresul legat de munca s-a mai scris si se va mai scrie. Chiar editia de fata a revistei noastre gazduieste autorizate puncte de vedere pe aceasta tema, pe care vi le recomand cu entuziasm. Despre abordarile care ne-au scapat, din varii motive, ne veti povesti voi, dragii nostri cititori, in corespondenta trimisa la redactie.

Am lansat ca subiect de discutie pentru acest numar, conceptul motivarii. Punctele de vedere primite pe adresa redactiei au dovedit, daca mai era nevoie, ca subiectul ocupa, in preocuparile profesionistilor in resurse umane, un loc foarte important. Mai mult decat atat, plecand de la teoriile psihologilor si nu numai, motivarea prilejuieste unghiuri multiple de abordare.

Exista cu siguranta locuri in lume si situatii in viata in care se impune lupta acerba pentru recunoasterea egalitatii in drepturi si a rolului esential al femeii in societate. Sunt de acord cu aceste eforturi si simpatizez cu miscarile de emancipare a femeilor.

Sa scrii despre deontologie, adica despre normele de conduita si obligatiile etice ale unei profesiuni, pare un demers inutil. Stim ce inseamna deontologia, profesam in limitele ei, o invocam, o clamam, o pretuim.

A-ti cladi o cariera, in Romania sau aiurea in lume, inseamna, de fapt, a munci. A munci presupune, insa, multe nuante, derivate din atitudini.

Care e diferenta intre un optimist si un pesimist? Optimistul zice ca traim in cea mai buna dintre lumile posibile. Pesimistul se teme ca asta-i adevarat!

Globalizare poate insemna, spre exemplu, ca o printesa (britanica), indragostita de un print (arab), moare intr-un accident de masina (nemteasca), condusa de un sofer-bodyguard (american), intr-un tunel (francez), urmariti de papparazzi (iugoslavi s.a.) calarind motociclete (japoneze)...