Nouă din zece angajați nu sunt implicați în munca pe care o fac. Sunt cifre care plasează Europa de Est la coada clasamentului mondial, alături de nordul Africii și sudul Asiei. Deși nu mai este demult o opțiune, ci un imperativ pentru succesul unei afaceri, implicarea angajaților rămâne testul pe care foarte mulți manageri îl pică.

Peste 4.000 de angajați ai Starbucks merg deja la școală pe gratis, la un an după ce compania a încheiat un parteneriat cu Arizona State University pentru programul său online, potrivit CNN. Sunt eligibili toți angajații care lucrează full-time sau part-time și nu au o diplomă încă. 

Deloitte România a angajat, în această toamnă, 70 de tineri absolvenți de top. Ei vor lucra în departamentele de audit, taxe și consultanță financiară.

Aon România, unul din principalii jucători pe piața de brokeri de asigurare și reasigurare din România, organizează în luna noiembrie a treia ediție a „Best Employers Study. Rezultatele de anul acesta vor fi făcute publice pe 26 noiembrie, în cadrul Galei de nominalizare a celor mai buni angajatori din România.

Deși sunt înconjurați de oameni în fiecare zi, tinerii sunt mai puțin mulțumiți cu viața lor socială și se simt mai singuri decât pensionarii, potrivit unui studiu realizat de Biroul Național de Statistică din Marea Britanie.

Să ne imaginăm, pentru câteva secunde, cum ar fi să lucrăm o lună întreagă și, la final, să fim plătiți în bani digitali. Surprinzător sau nu, asta se întâmplă deja: două companii din San Diego își plătesc angajații în Bitcoin.

Persoanele incompetente au tendinţa de a-şi supraestima abilităţile şi munca depusă, iar cei care au cu adevărat motive să se mândrească, fac exact opusul. De câte ori nu vi s-a întâmplat să observaţi în jurul vostru persoane care au o nevoie acută de a-şi lăuda perfomanţele sau de a nu-şi recunoaşte sub nicio formă erorile?

Laudele și recunoașterea pe care le primim când avem o reușită sunt importante și ne motivează atunci când este vorba despre sarcini mărunte. Însă, dacă primim același tratament din partea șefilor și atunci când avem rezultate foarte bune în cadrul unor proiecte mai complexe, lucrurile se schimbă radical, potrivit unui nou studiu publicat în Journal of Organizational Behavior.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Pentru liderii din mediul de afaceri, niciodată nu a fost mai important ca acum, sau mai dificil, să se asigure că investesc în cele mai potrivite programe de învăţare şi  dezvoltare şi că aceste investiţii dau rezultate maxime. Din nefericire, în ciuda faptului  că firmele americane au dedicat miliarde de dolari programelor de învăţare şi  dezvoltare, directorii executivi ai acestor companii încă se chinuiesc să afle cum ar putea să îmbunătăţească şi să perfecţioneze programele respective.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Evaluările de performanţă la care sunt supuşi angajaţii sunt, încă o dată, un subiect fierbinte de discuţie. Companiile de audit şi consultanţă Deloitte şi Accenture au abandonat evaluările anuale de performanţă şi topurile angajaţilor, bazate pe calificative, pe care le făceau în fiecare an. Ce practici ar trebui să fie instituite în locul lor? Mulţi oameni cred că evaluările în timp real făcute de către colegii unui angajat sau de către omologii săi în „rang” vor fi o piesă-cheie în acest puzzle. De ce? Prin faptul că asigură o recunoaştere instantanee şi continuă a comportamentului pozitiv, oferită în mod tipic printr-o platformă socială publică, aceste evaluări produc nişte date mai bogate cu privire la angajaţi, oferindu-le managerilor o imagine mai clară a punctelor forte şi a punctelor slabe ale unei echipe sau ale unei organizaţii. 

În Japonia sunt 119 oferte de muncă la 100 de cereri. Este cel mai mare decalaj din ultimii 20 de ani, de aceea companiile se bat pe angajaţi. Penuria de forţă muncă se resimte mai ales în comerţ. Reţeaua de magazine Uniqlo a decis să le ofere angajaţilor trei zile de odihnă pe săptămână şi doar patru zile de muncă, fără să le fie afectate salariile.  

Odată cu migrația forței de muncă între companii, sate, orașe și state, tot mai pregnantă în ultimele trei decenii, schimbarea frecventă a jobului nu mai este ceva neobișnuit. Fie că sunt pregătiți pentru ceea ce fac – sau nu, angajații știu că mereu e loc de mai bine – ca și angajatorii. Un deziderat al companiilor - și în general al oricărui tip de angajator – ar trebui să fie însă stabilitatea, tradusă și în oameni bine pregătiți și loiali, atașați de ceea ce fac, acolo unde își desfășoară activitatea. Când atitudinea angajatorului este însă una de tip „oricine poate fi înlocuit”, s-ar putea să apară probleme.

Știți unde sunt angajații voștri în fiecare după-amiază? Dacă da, știți ce anume fac? Potrivit unui studiu de la Mercer, există o șansă de 50% ca orice angajat să fie gata să plece din companie și să-și caute un nou loc de muncă. Potrivit  sondajului făcut pe populația din S.U.A., 32% dintre angajați “se gândesc serios să-și abandoneze slujba sau profesia din prezent”, iar 21% sunt nemulțumiți cu locul de muncă actual și au în permanență o productivitate și un nivel de engagement scăzute. Așadar, chiar dacă angajații sunt la biroul lor, este posibil să nu lucreze nimic.

10 ani de prezenţă în România, peste 2.500 de angajaţi  fericiţi şi o poziţie de lider global în outsourcing. Cam aşa putem caracteriza pe scurt unul dintre cei mai activi şi iubiţi angajatori de pe piaţa din România, compania Genpact. 

“Suntem cu toţii diferiţi. Din fericire” nu este doar sloganul unei cunoscute companii de mobilă, ci şi o realitatea firească pe care nu trebuie să o neglijăm atunci când ne motivăm sau când comunicăm cu

Una dintre cele mai mari companii din lume renunță oficial la evaluarea anuală a performanțelor angajaților. CEO-ul Accenture, Pierre Nanterme, a povestit pentru Washington Post cum s-a pregătit în secret firma de servicii profesionale, cu sute de mii de angajați în întreaga lume, pentru această „revoluție” de amploare în privința operațiunilor interne.

Un top realizat în baza datelor furnizate de Inspecția Muncii urcă câteva joburi pe un podium al salariilor, cum ar spune ziarele de scandal, „halucinante”.

S-au spus multe despre beneficiile unui program de muncă flexibil: atrage cei mai buni candidați, crește motivația și nivelul de „engagement”, crește productivitatea și inovația, reduce costurile. În multe companii, beneficiile finale par să încurajeze lăcomia de a distruge echilibrul dintre muncă și viața personală, sub forma programului “în ultima clipă”.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Banii nu au fost singurul lucru care i-a permis bancherului şi finanţatorului Cosimo de’ Medici, cunoscut şi sub numele de „Cosimo Cel Bătrân” sau „Cosimo Părintele Naţiunii”, să devină conducătorul de facto al Florenţei şi să inaugureze dinastia politică a familiei de Medici, ai cărei membri au condus în acelaşi mod Florenţa pe parcursul unei mari părţi din perioada Renaşterii Italiene. El a exemplificat o abilitate de leadership specială: abilitatea de a-i determina pe membrii foarte diferiţi ai „echipei” sale – bancheri, negustori şi comercianţi care erau mereu în conflict din cauza intereselor lor diferite – să colaboreze între ei. 

Altius, citius, fortius – mai sus, mai repede, mai puternic – revine că provocare astăzi pentru ca avem de-a face cu cele mai dinamice şi imprevizibile contexte de business din ultimii 20-30 de ani cel puţin. Dar la nivel personal, acest lucru se traduce adesea în presiunea individuală de a creşte şi a învăţa.