A clădit o companie solidă, cu o evoluţie frumoasă, ascendentă, de la an la an. Vorbea despre afacerea sa cu pasiune, dar şi cu modestia omului care a construit totul pas cu pas, temeinic, prin muncă şi disciplină. Când povestea despre oamenii din echipa sa i se luminau ochii şi părea că vorbeşte despre oameni dragi, din familia lui. Era sever, cerea mult de la sine şi de la ceilalţi, avea standarde ridicate, profesionale şi etice, însă era extrem de corect şi ţinea cu încăpăţânare la principii, la reguli şi, mai ales, la bun simţ, adevăr, muncă şi dedicaţie.

Munca în echipă este una dintre cerinţele care se regăseşte aproape în toate anunţurile de angajare, dar şi pe lista de valori a multor companii. Cum arată, de fapt, o organizaţie care pune accent pe o astfel de dimensiune? Ce valori şi ce motivaţii au membrii respectivei organizaţii, dar mai ales liderii ei? Şi cum putem face ca acest concept să nu fie doar o altă formă fără fond?

Cu două săptămâni în urmă, pe unul dintre grupurile de training de pe LinkedIn, un trainer din Statele Unite a lansat următoarea provocare : Ce aţi decide să îi învăţaţi pe viitorii lideri dacă aţi avea la dispoziţie timp pentru a parcurge un singur concept?

Şahul poate fi o sursă de inspiraţie, atunci când observi că managerul pe care te bazezi este uneori o sursă de conflicte sau dispute. Să pornim chiar de la exemplul unei echipe cu profesionişti buni, cu experţi performanţi, care iubesc ceea ce fac până la încăpăţânare. Sunt oameni loiali meseriei lor, loiali companiei din care fac parte, oameni care au crescut pas cu pas în organizaţia lor. Profesionişti desăvârşiţi care, puşi să funcţioneze împreună, ca o echipă, nu reuşesc totuşi să ajungă la relaţii armonioase şi eficiente, respectiv să asalteze „negrele” cu eficienţă maximă. Trebuie să acţionăm, dar nu oricum...

Aceasta va fi una dintre tematicile care vor fi analizate în cadru evenimentului „CEOs and organizational culture: what makes it or breaks it?”, conferință organizată de HART Consulting pe data de 22 mai. Cea de-a șasea ediție a conferinței îl va avea ca invitat special Ryan Ross, Vicepresident Hogan Assessment SUA.

În ofertele de locuri de muncă apar mereu noi posturi de manageri. Anunţurile precizează calităţile pe care candidaţii trebuie să le aibă: capacitate de organizare, eficienţă, rezistenţă la stres, perfecta cunoaştere a domeniului în care profesează... Dar cum ai putea să îți dai seama care este stilul tău de management și cum îl poți îmbunătăți, astfel încât să obții cele mai bune rezutate?

Să vorbeşti primul şi să o faci cu încredere şi des te poate face adesea să pari un lider, iar cei care par lideri sfârşesc frecvent prin a fi lideri – chiar dacă habar nu au despre ce vorbesc, susţine “Business Insider”.

©  2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Care e diferenţa dintre o persoană care are o idee bună – şi atât – şi o persoană care poate să-şi transforme ideile, prin faptul că le pune în practică, în ceva ce are un impact real şi aduce o schimbare în bine? Pentru a aborda cele mai mari probleme ale lumii, trebuie să fim în stare să-i identificăm şi să-i sprijinim pe oamenii care sunt capabili să producă o schimbare de durată. La Acumen Fund – care este un fond de investiţii global ce foloseşte abordări antreprenoriale pentru a rezolva problemele sărăciei globale –  petrecem foarte mult timp încercând să găsim şi să instruim oameni din întreaga lume care vor să devină lideri sau care sunt deja lideri consacraţi, căutându-i pe cei care au combinaţia potrivită de talent, idei şi pasiune.

John Fuhrman, autor de cărţi motivaţionale cu statut de bestseller internaţional, se numără printre cei mai cunoscuţi experţi în instruirea personalului din vânzări. Drumul spre leadership – Cele 21 de secrete prin care vă veţi potenţa succesul apărută la Curtea Veche este mai mult decât o carte despre cum să devii lider, este o carte despre cum să devii un om întreg.

Te-ai întrebat vreodată dacă ai ceea ce-ţi trebuie pentru a deveni lider? Sau ai încercat să recrutezi lideri pentru organizaţia ta pe bază de potenţial, nu în funcţie de abilităţile de management? Atunci acest articol te-ar putea interesa.

De-a lungul carierei, am numit câteva persoane în poziţii de team leader sau am făcut recomandări pentru funcţii de conducere. În unele situaţii am identificat bine potenţialul de leadership. În altele însă nu.

Atunci când organizaţiile traversează perioade tulburi, motivarea angajaţilor devine the main topic. Strategiile de motivare sunt nelipsite din discuţiile cu specialiştii în resurse umane, arătând cu precădere dorinţa acestora de a menţine în echilibru rezultatele de business şi starea de bine a organizaţiei. Specialiştii ştiu că o echipă puternic motivată şi bine pregătită sprijină organizaţia în demersul acesteia de a obţine rezultate, de a reuşi să-şi ducă la îndeplinire planurile de business sau de a-şi consolida poziţia pe piaţă.

La cursul pentu manageri pe care l-am susținut recent l-am reîntâlnit (inevitabil) pe faimosul « trebuie », cuvântul care pare a le domina pe toate celalalte în mediul organizațional. Trebuie și-a pus amprenta pe cuvinte importante însă cu « functii » mai mici în întreprindere, precum performanță, încredere, comunicare, spirit de echipă și a decretat în mod unilateral că le însoțește peste tot, că el decide, și că « așa trebuie să fie ». Puterea lui Trebuie e atât de mare, încât chiar și angajați cu experiență, cu capacitate de a conduce echipe l-au adoptat ca și unealtă inconturnabilă în procesul de management.

Aş sublinia trei dintre cerinţele unui lider adevărat. Nu pentru că cititorii noştri nu le-ar îndeplini, ci pentru a le confirma că fac bine aplicându-le şi pentru a-i încuraja să le spună şi altora că a fi lider înseamnă să ieşi frecvent din zona de confort.

Marți, 12 februarie, a avut loc la Hotelul Howard Johnson din București conferința „Cultura organizațională: sănătate și securitate în muncă”, organizată de Hart Consulting și susținută de revista Cariere. Evenimentul s-a publicat de un public numerous și foarte variat, iar pe parcursul acestuia au fost expuse studii de caz și exemple de bune practici din zona de SSM. Una dintre concluziile evidențiate pe parcursul discuțiilor a fost aceea că, în cadru unei organizații, nu se poate vorbi de o politică puternică și coerentă de sănătate și securitate în muncă fără implicare liderilor organizației.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Am examinat recent datele strânse de la 545 de directori executivi –  aflaţi, în medie, la niveluri de top management – care au participat la programe de dezvoltare a abilităţilor de leadership. Dintre toţi aceşti lideri, am găsit un grup de 71 de directori executivi care au fost capabili să-şi ridice eficienţa în leadership de la percentila 23, la nivelul căreia aveau performanţe mai bune decât 23% din ceilalţi lideri din grup, la percentila 56 -  adică au urcat de la nivelul liderilor slabi la nivelul liderilor buni. După ce am folosit feedback-urile provenite din evaluările la 360 de grade realizate pe parcursul unei perioade de 12 până la 18 luni, am reuşit să depistăm ce anume făceau liderii care au făcut cele mai semnificative progrese. Am aflat că peste 80% dintre ei şi-au îmbunătăţit semnificativ capacitatea de a practica nouă abilităţi specifice de leadership.

Dar cum ar fi ca înainte de a fi un lider pentru cei din jur, am fi propriul lider? Poate suna un pic ciudat, dar de ce ar dori alte persoane să ne urmeze și să vadă în noi o sursă de inspirație, dacă nu suntem în stare să ne urmăm pe noi înșine?

Din ce în ce mai multe companii caută să identifice și să își dezvolte lideri, oameni care să pună organizația în mișcare și să îi ajute pe cei din jur să devină mai buni. Dar cum ar fi ca înainte de a fi un lider pentru cei din jur, am fi propriul lider?

©  2013 Harvard Business School Publishing Corp.

În cei aproape 20 de ani de când lucrez în domeniul dezvoltării organizaţionale, nu am auzit pe nimeni să spună despre vreun lider că ar comunica prea mult sau prea bine. Dimpotrivă, sugestia de îmbunătăţire cea mai comună pe care am văzut-o că este oferită în miile de evaluări la 360 de grade pe care le-am trecut în revistă în decursul anilor a fost că ar fi mai bine dacă persoana evaluată ar învăţa să comunice mai eficient.

Liderii nu trec pur şi simplu peste provocări, ci învaţă din ele, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi abilităţile. Fii un lider mai bun, de The Spark Plug şi Jacqueline Benjamin Thomas, te învaţă să devii un lider mai puternic, înfruntând direct provocările, învăţând tot ceea ce poţi din acestea şi fiind un exemplu care să-i determine şi pe ceilalţi să facă acelaşi lucru.

Într-o perioadă în care puterea exemplului contează foarte mult şi este în strânsă legătură cu menţinerea coeziunii unei echipe, revin asupra conceptului de leadership. Pentru că poate fi înţeles astăzi şi ca o entitate „modelată” de mediu sau de personalitate.