Ȋn perioada 21-22 iunie, la Impact Hub ȋn Bucureşti are loc cea de-a treia ediţie a proiectul Think Leadership. Evenimentul este dedicat profesioniştilor pasionaţi de leadership, cu experienţă ȋn marketing, sales, finance, logistică, IT sau resurse umane, care urmăresc sau deţin o poziţie de leadership.
© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.
În forma sa cea mai simplă, gândirea strategică înseamnă să decizi, pe de o parte, pe ce oportunităţi ar trebui să îţi concentrezi timpul, oamenii şi banii, iar pe de altă parte, care sunt oportunităţile pe care ar trebui să le ignori. Napoleon Bonaparte, unul dintre cei mai mari gânditori strategici din istoria omenirii, a sintetizat acest tip de gândire în felul acesta: „ca să concentrezi o forţă superioară într-un anumit loc, trebuie să exerciţi o economie de forţe în alte locuri”. Dacă împăraţii francezi morţi şi despotici nu sunt pe gustul tău, Michael Porter, profesor la The Institute for Strategy and Competitiveness - ce face parte din Harvard Business School, a formulat-o în acest mod: „esenţa strategiei stă în a alege ce să nu faci”.
Atât eu, cât și colegele din echipa mea de coaching începem toate programele adresate managerilor seniori cu evaluări serioase ale calităților de leadership. De ce? Pentru că oamenii care lucrează cu noi vor să fie de succes și lucrează serios pentru asta. Noi, la rândul nostru, ne dorim acelaşi lucru pentru ei.
Peste 10 specialiști internaționali din marketing, jurnalism, antreprenoriat digital și leadership vin la București pentru a vorbi despre puterea storytelling-ului de a crea conexiuni, de a inspira și de a produce schimbare. Toți vor fi prezenți la București, la a patra ediție a conferinței internaționale The Power of Storytelling, organizată pe 17 și 18 octombrie de Decât o Revistă.
2014 Harvard Business School Publishing Corp.
Liderii sunt puşi sub o presiune imensă de a demonstra că sunt genul de oameni cărora subordonaţii le pot înţelege felul de a simţi şi gândi – deci pot crea o legătură cu ei – şi că sunt umani şi ... amabili. Mulţi lideri cedează acestui impuls; la urma urmei, puţini oameni vor să fie „tipul cel rău”. Numai că aşteptările faţă de lideri includ şi faptul că ei vor fi capabili să ia prompt unele decizii dure, care să fie în interesul companiei şi al echipei pe care o conduc. Dacă eşti prea amabil, poţi ajunge să fii leneş, ineficient şi iresponsabil – şi, în cele din urmă, să fii nociv atât pentru persoanele individuale, cât şi pentru organizaţie, în întregul ei.
Aplică până pe 23 aprilie la Top Talents România - cel mai mare eveniment de carieră dedicat tinerilor cu potenţial. Top Talents România este un eveniment de carieră care îşi propune să identifice cei mai buni 300 de tineri cu potenţial din România. Aflat la cea de-a 7-a ediţie, evenimentul se va desfăşura în perioada 15 - 16 mai, la Hotel Caro din Bucureşti
„Cei care îi educă pe copii sunt demni de mai multă onoare decât cei care le dau viață; de aceea, pe lângă viață, dăruiți copiilor și arta de a trăi bine, educându-i”, a fost îndemnul lui Aristotel.
© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.
Multe startup-uri obişnuiesc să-i angajeze rapid pe oamenii noi şi apoi să-i concedieze „cu încetinitorul”. Predispoziţia pentru a face toate lucrurile în mare viteză, combinată cu presiunea de a obţine o rată înaltă de creştere a afacerii, îi impulsionează pe mulţi lideri să se grăbească să angajeze oameni noi; un program încărcat şi dorinţa de a evita nişte conversaţii dificile şi stânjenitoare îi fac pe aceeaşi lideri să se mişte mai încet atunci când trebuie să îi îndepărteze din echipe pe oamenii cu performanţe slabe.
Poate fi transferată experienţa militară în competenţe veritabile de leadership? Iată o întrebare legitimă pe care o pun jurnaliştii de la Business Insider. Dacă aruncăm o privire spre câteva corporaţii de succes, vom vedea că există o legătură.
© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.
S-ar putea ca un cinic să fi ajuns la concluzia că George Washington, primul preşedinte al Statelor Unite, îşi datorează moştenirea pe care a lăsat-o omenirii doar staturii sale fizice impunătoare şi altor caracteristici superficiale. Omul chiar arăta ca un lider şi probabil că lucrul acesta îl face să le pară unora un fel de marionetă convenabilă, asupra căreia ei proiectează nişte virtuţi idealizate. Dar un cinic s-ar înşela amarnic: Washington a luat trei decizii aparent contraintuitive care arată ce lider excepţional a fost în realitate.
Există riscul, atunci când îţi doreşti ceva prea tare, ca obiectivul să te orbească şi să nu îţi dai seama că ceea ce faci te duce, de fapt, mai departe de acel „ceva”.
Care este „calea” prin care putem diferenţia mai bine aceste concepte? Poate chiar pornind de la înţelegerea faptului că ceea ce spune o teorie sau o definiţie – oricât de documentată – trebuie corelată cu experienţa. Şi cu ceea ce a spus Socrate...
Azi pleacă un angajat, mâine doi, poimâine încă unul…poate încă trei peste o lună…şi tot aşa până când te vei trezi cu un maldăr de CV-uri pe birou. Ce i-a pus pe fugă? Doar erau unii dintre cei mai buni!
Pe cât de important este ca fiecare om să își cunoască punctele tari și punctele slabe, pe atât de important este să își dea seama și de ce fel de lider este. Putem aplica, în funcție de o anumită situație sau de un anumit proiect, un stil diferit de leadership, la fel cum un anumit tip de leadership funcționează pentru o organizație sau alta. Nu putem generaliza și spune că un leadership anume este mai bun decât celălalt – astfel de judecăți de valoare sunt circumstanțiale în acest caz și nu ne ajută la nimic.
Chiar aşa, de ce ai vrea să „te doară capul”? Mai întâi, să descoperim care ar fi atribuţiile unui lider, într-o companie. Trebuie să ai idei, să ai atenţie distributivă, să vorbeşti cu fiecare angajat în parte, să îi asculţi, să faci calcule, să ai grijă să ai din ce să dai salariile, să faci ca totul să funcţioneze din ce în ce mai bine... şi muuulte alte „activităţi care îţi omoară timpul”. Deci, de ce ai vrea să devii un lider când te aşteaptă atâtea responsabilităţi?
A fi lider este un lucru râvnit. E o ipostază care se asociază cu termeni precum Putere, Prestigiu, un anumit tip de Noblețe și Capacitate de a Influența. Aproape fiecare manager vrea să fie cunoscut drept un lider cu influență, iar fiecare lider vrea să-și ridice propria ștachetă și să atingă sau să depășească standardele specifice diferitelor tipuri de carieră.
Bun simț organizațional este prima carte de auto-dezvoltare organizațională și socială scrisă în România. Ea nu trebuie să lipsească din biblioteca niciunui om care interacționează cu alți oameni în colectivități. Deși integrează noțiuni de psihologie socială, psihologie individuală, dar și peste zece ani de experiență și de contact direct cu situații reale, cartea le face accesibile cu naturalețe.
© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.
Deşi fantoma arhetipalului „Mare Om” încă mai bântuie prin studiile care sunt făcute asupra leadership-ului, majoritatea dintre noi a recunoscut până acum faptul că organizaţiile de succes sunt, de fapt, produsul unui leadership distributiv, colectiv şi complementar.
Construiești o relație de durată cu clienții tăi doar atunci când îi asculți, le înțelegi nevoile și livrezi în acord cu promisiunea de valoare pe care le-o faci. Obții implicarea maxima a angajaților, doar dacă le câștigi acestora încrederea în viziunea ta asupra evoluției afacerii. Acestea au fost doar două dintre concluziile extrase la finalul Strategic Leadership Forum, eveniment organizat de compania de training EXEC-EDU și Learning Network pe 4 și 5 Decembrie 2013, la Athenee Palace Hilton.
O majoritate covârşitoare (84%) dintre directorii executivi consideră că abilitatea organizaţiei lor de a dezvolta şi de a gestiona echipe va fi esenţială pentru creşterea competitivităţii în perioada următoare, potrivit sondajului EY - The power of many: How companies use teams to drive superior corporate performance.
