Cât de des simțiți stări de tristețe în weekend? Din când în când sau în fiecare săptămână? Dacă este valabil ultimul răspuns, poate că ar trebui să vă gândiți să mergeți mai departe. 

Neîncrederea față de ceilalți (și adesea și față de ei înșiși) conduce managerii către un control la toate nivelurile. Pot fi vindecați de această boală, „control-freak”? Da, dar trebuie să realizeze câteva lucruri.

Evoluția pieței de forță de muncă a fost marcată în ultimii ani de o dinamică foarte mare, atât intern, în cadrul companiilor, cât și pe plan extern, o dată cu numeroasele schimbările de ordin economic, fiscal și legislativ. Trendul demografic al României este descendent, ceea ce determină grave probleme pentru că cererea de forță de muncă este din ce în ce mai mare, iar asta se reflectă ulterior în creșteri salariale greu de susținut. 

Ce înseamnă, de fapt, o echipă care funcționează bine? O echipă bună, eficientă, productivă? Conform definiției din Business Dictionary, o echipă este un grup de oameni cu abilități complementare, care funcționează interdependent, sunt responsabili pentru auto-gestionare și performanța grupului, în timp ce lucrează pentru un scop comun. 

Pentru a evolua în plan profesional este necesar să acționăm în această direcție. De obicei, sfârșitul de an este un bun prilej pentru autoevaluare și pentru a stabili ce anume a funcționat până în prezent și care sunt acele lucruri pe care le putem imbunătăţi.

Încrederea în forțele proprii este cheia succesului în carieră.

Un studiu recent a demonstrat că persoanele care debordează de încredere sunt mai admirate, au mai multă influență și un status social superior. Iar regula este valabilă și pentru managerii foarte competenți, și pentru cei care nu excelează în meserie. Tocmai de aceea există situații în care un lider performant și foarte capabil este marginalizat sau chiar întors din drum în carieră, doar pentru că îi lipsește încrederea în forțele proprii.

Biroul este locul unde îți petreci cea mai mare parte activă a unei zile, motiv pentru care modul în care acele ore curg determină și cât de sănătos ești. Acest mediu poate fi și locul unde deprinzi cele mai nocive reflexe pentru organismul tău.

Relația dintre angajați și angajatori este tensionată. Oamenii doresc să aibă un sentiment al scopului și apartenenței la locul de muncă, dar multe companii încă se străduiesc să le furnizeze. În schimb, acestea se agață de iluzia că patrimoniul lor are o importanță suficientă pe piața muncii și rămân fideli vechilor modalități de lucru care îi determină pe angajați să se simtă neglijați.

Cu câțiva ani în urmă, o companie de cercetare a încercat să determine când putem spune că un CEO are succes sau nu. A intervievat numeroși CEO, maturi în plină forță sau abia pensionați. Rezultatele provenite de la liderii de succes maturi sau abia pensionați au fost puțin surprinzătoare. Una din întrebările din chestionar a fost: dacă ar fi să faci asta, ce ai face diferit?.

Antreprenorii de succes se bucură de un mediu competițional sănătos. Nu se simt amenințați, ci, mai degrabă, văd o oportunitate în asta.

Managerii şi departamentul de Resurse Umane (RU) trebuie să lucreze împreună pentru a genera o formă corectă de implicare a angajaţilor. Altfel, aceştia doar se vor preface că le pasă de munca lor.

Termină școala și abia apoi construiește-ți cariera. Asa ne învață părinții. Există, însă, oameni de afaceri care au succes fără să fi respectat această ordine. Dealtfel, orice întreprinzător experimentat îți poate spune: reușesc în afaceri nu oamenii cu cele mai multe diplome, ci aceia dispuși să se implice în proiecte mărețe.

Atragerea și retenția talentelor potrivite este un element esențial pentru dezvoltarea organizațională, tocmai de aceea procesul de recrutare este foarte important.

De multe ori, după ani de experiență în cadrul unei companii, mulți manageri se uită la lumea antreprenorială și, pentru că văd beneficii precum independența, programul flexibil, motivația unui vis, se gândesc să devină antreprenori la rândul lor. Pe de altă parte, antreprenorii privesc spre management din perspectiva siguranței financiare, a stabilității sau a infrastructurii și negociază cu ideea unei schimbări spre viața din companiile multinaționale.

Asumarea riscurilor este aproape sinonimă cu antreprenoriatul.

Atunci când te decizi să îți deschizi propria afacere, îți pui la bătaie cariera, economiile și chiar sănătatea. Pentru cei mai mulți dintre tinerii care visează să nu mai depindă de un șef, aceste riscuri sunt ușor de asumat. Ba mai mult, sunt cele care îi vor menține în formă. Chiar dacă ești conștient de aceste riscuri, trebuie să fii pregătit pentru toate provocările care vin la pachet cu ele.

Pentru cei care vor să iasă de sub titulatura de angajați, există pe piața activă de muncă doua variante. Fie devin antreprenori și își dezvoltă propriile idei căutând resurse de a le finanța, fie încep munca de freelancer, în care își vând serviciile către clienți. Visul de a deveni freelancer este împărtășit în prezent de tot mai mulți tineri de pe piață.

O afacere se ridică în ani sau chiar zeci de ani, dar poate să cadă cât ai bate din palme. Experiența vine muncind și căutând mereu cele mai bune soluții de management și de repoziționare pe o  piață mereu schimbătoare. Pentru tinerii antreprenori e important să respecte în primii ani de activitate câteva reguli de aur pentru ca afacerea lor să rămână pe picioare și să se dezvolte organic. Sunt și greșeli inevitabile într-un business, dar este important ca ele să nu fie niciodată repetate și să nu producă pagube iremediabile pentru afacere.

Inovația este deja un subiect recurent pe agendele conferințelor de business din întreaga lume și, din ce în ce mai intens, în România. Pe lângă exemplele clasice ale companiilor Kodak și Nokia care au fost scoase pe tușă de viteza cu care piața a îmbrățișat noi tehnologii, pe lângă specialiștii din Silicon Valley și speakerii inspiraționali de la companii care au schimbat regulile jocului în industriile lor, în ultima vreme și-a făcut loc pe agendele acestor evenimente un subiect mai puțin dezbătut în România: Design Thinking. 

Agresivitatea și violența par să fi devenit endemice în școli și grădinițe. Este întâlnită la copii de toate vârstele, în școli de stat sau private. Într-un context social în care adulții sunt mereu grăbiți, stresați și îngrijorați, fără timp pentru relaxare și conectare, îi înșiși agresați zilnic de viața cotidiană, copiii oglindesc la nivel micro nivelul de frustrare și furie din ecosistemul lor.

În ultimii zece ani s-a vorbit poate mai mult decât oricând despre efectele muncii excesive asupra sănătății - în parte, pentru că am ajuns cu toții să nu mai vedem granița dintre activitatea profesională și viața personală, cu americanii campioni la acest capitol, dar și pentru că s-au născut idei împotriva curentului, cum ar fi conceptul de downshifting, care i-a făcut pe mulți să lase orașul pentru o viață mai liniștită la țară, sau pentru aventuri în jurul lumii.