Legislaţia actuală reglementează o serie de sărbători, cu titlu de sărbători religioase, sărbători laice sau zile comemorative. Angajaţii trebuie sau nu să lucreze în aceste zile? Cum se rezolvă situaţia în care nu toţi angajaţii au aceeaşi confesiune religioasă? Există mai multe confunzii şi provocări în ceea ce priveşte munca în zilele de sărbători legale. Dar există şi soluţii.

Un studiu derulat de  UBS a luat în considerare 71 de orașe din toată lumea. 
Conform acestuia, media globală de ore lucrate pe săptămână este de 36,38. Iar cu un program de cel puțin 8 ore pe zi, un român depășește fără probleme acest număr. Dacă nu ai reușit să-ți găsești în România un job cu program flexibil sau care să-ți permită să atingi cât mai multe țeluri din cele pe care ți le-ai propus, atunci poate ar trebui să iei în considerare să te muți în altă țară. 

O să fiu dureros de direct la întrebarea asta: cine vrei să îţi dea răspunsul? De ce crezi că acest răspuns trebuie să vină de la altcineva decât de la ţine însuţi? E drept, trăim într-o perioadă în care e la modă ca altcineva să hotărască cei cinci sau şapte paşi care te vor ajută să îţi transformi şeful în cel mai bun prieten sau conflictele în surse de fericire. Dar cine hotărăşte că acei paşi sunt general valabili pentru toată lumea? Şi de ce să aşteptăm rezolvarea din altă parte?

Talentul, relaţiile şi banii te pot propulsa foarte sus în viaţă sau în afaceri.  Dar asta nu e întotdeauna de ajuns. Trebuie să munceşti mult pentru a avea cu adevărat succes. Dar toate aceste sfaturi nu sunt o noutate, nu-i aşa? Pentru a întări ideea de mai sus, inc.com îţi prezintă poveştile unor oameni de business cunoscuţi care au muncit foarte mult pentru a ajunge la nivelul la care sunt în prezent. Şi care continuă să muncească la fel de mult, chiar dacă se pare că au ajuns acolo unde voiau.

Aproximativ 40% din populația activă a municipiului Hunedoara este plecată la muncă în străinătate. Cei mai mulți au luat drumul Italiei și Angliei, potrivit informațiilor Agenției Locale de Ocupare a Forței de Muncă (ALOFM) Hunedoara. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Cu toate eforturile care au fost depuse pentru a îmbunătăţi coordonarea activităţilor şi colaborarea dintre secţii în organizaţiile din industria sănătăţii, majoritatea spitalelor sunt încă organizate în aşa-numitele „silozuri”  (mod de organizare în care informaţiile şi cunoştinţele nu circulă în organizaţie,  fiindcă diferitele departamente funcţionează în mod izolat şi nu le oferă celorlalte departamente, de bună voie, informaţiile şi cunoştinţele pe care le deţin, n.tr.),  pe baza specializărilor clinice, iar comunicarea dintre ele este, în cel mai bun caz, neuniformă şi inconstantă. S-ar putea ca echipele să funcţioneze destul de bine în interiorul departamentelor-„siloz”, dar coordonarea dintre ele este adesea foarte slabă, fapt ce poate avea consecinţe grave pentru pacienţi.

Valori, comportamente, nevoi și atitudini față de muncă

În ultima vreme suntem bombardați de articole/discursuri legate de așa-zișii ”millennials” și modul în care ei se raportează la viață în general și la viața profesională în special. Avem tendința, acolo unde poate nu e confortabil de digerat o anumită informație, să zicem ”mda...americanii și realitatea lor. La noi e altceva, dom’le!”.

« Dacă adaugi pasiune, vei simţi satisfacţia lucrului bine făcut » (specialist iT)

Răpunsul de mai sus aparţine unui specialist IT, care pe lângă deadlineurile strânse şi livrările periodice îşi condimentează munca zilnică cu pasiune. Cum rămâi pasionat de ceea ce faci? Înainte de toate, iubeşte-ţi jobul.

Aproape o treime dintre oamenii de pe glob spun că banii sunt principala cauză de stres, potrivit unui studiu GfK. Alte motive de stres invocate frecvent sunt presiunea pe care oamenii o pun asupra lor înșiși, somnul insuficient și faptul că nu au destul timp pentru lucrurile care îi interesează.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Majoritatea oamenilor aflaţi într-o poziţie de conducere primesc surprinzător de puţin training pentru dezvoltarea abilităţilor lor de leadership înainte de a-şi asuma primul rol prin care supervizează munca altora. În realitate, mulţi manageri nu primesc nici un fel de training de leadership până când ajung să se afle în rândul directorilor executivi de aproape 10 ani – deci atunci când au, în medie, vârsta de 42 de ani.

În ultimii ani, destui profesori au părăsit sistemul educațional de stat pentru cel privat. Salarii mai mari, dar nu foarte mari, condiții de muncă mai bune, mai puțini elevi la clasă, dar și reguli mai stricte și evaluări mai frecvente. O piață a educației private care se dezvoltă și care caută din ce în ce mai mulți specialiști bine pregătiți. Întrebarea este: câți sunt dispuși să lase deoparte comoditatea școlilor de stat pentru a lucra în cele private.

Grupul APT a anunțat încheierea proiectului SIMACTIV, un proiect POSDRU desfășurat în cadrul Axei Prioritare 2, Domeniul Major de Intervenție 2.1, care vizează dezvoltarea aptitudinilor de muncă ale persoanelor aflate în situația de tranziție de la școală la viața activă. 

De ce muncim? De ce ne extragem din așternuturi în fiecare dimineață în loc să ne trăim viața ca o aventură descrisă într-o prezentare TED? La aceste întrebări dă câteva răspunsuri psihologul Barry Schwartz, care studiază conexiunile dintre economie și psihologie, oferind drept rezultat incursiuni surprinzătoare în realitățile vieții moderne. În ultima perioadă, el lucrează la studii despre înțelepciune, dar ideile pe care le prezintă într-un discurs susținut la același TED și intitulat „Ceea ce știm despre muncă este greșit” sunt revelatoare nu doar în ceea ce privește munca, ci și educația de acasă, de la școală și din restul vieții, relațiile interumane, religia și așa mai departe.

98% dintre angajați nu își fac treaba împinși de la spate de salariu și o treime din ei recunosc că promisiunea unei prime, oricât ar fi ea de consistentă, are puține șanse să îi pună și mai mult la muncă. Atunci ce îi motivează să își facă treaba?

Este echilibrul dintre viață personală și muncă ceva ce chiar poate fi obținut? Până la urmă, organizațiile încă funcționează după un program de opt ore pe zi, care a început din zilele fabricilor, când munca era muncă și viața era tot muncă. Lucrurile nu s-au schimbat mult; plecăm de la birou doar ca să ajungem acasă și să ne verificăm telefoanele legat de emailuri de la serviciu. Unde este acel echilibru dintre viață personală și muncă? 

Teoria potrivit căreia angajații nu își părăsesc companiile, ci șefii, este din ce în ce mai populară. Dar este ea adevărată? Dacă-i întrebăm pe angajați, cu toții își aduc aminte de cel puțin un șef care le-a transformat zilele de muncă într-un calvar. Dacă vorbim cu managerii, le este greu să fie de acord, în contextul în care asta ar însemna să-și recunoască un eșec personal: acela de a nu fi capabili să fie adevărați lideri, acei lideri pe care angajații ar fi capabili să-i urmeze oriunde, oricând. Cine are dreptate?

În domeniul IT&C, nevoia de personal calificat este mare, iar atunci când companiile nu găsesc între români, specialiştii se uită şi la străini. Şi compania americană 3Pillar Global, cu centre de dezvoltare la Cluj-Napoca şi Timişoara, a angajat trei expaţi pe functii pe care nu le-au putut acoperi cu candidaţi români. wall-street.ro a stat de vorbă cu cei trei şi îţi prezintă impresiile pe care le au aceştia lucrând pe piaţa locală din România.

Germania vrea să renunţe la ziua de lucru de opt ore. Federaţia patronală germană, BDA, a cerut guvernului o limită săptămânală, ca în Franţa, unde timpul de lucru este de 35 de ore pe săptămână.

Muncești prea mult! Ia o vacanță, odihnește-te, mai fă și altceva! Ești eficient? Ai mai mult timp liber pentru tine, pentru relaxare, dezvoltare personală, familie, călătorii. Clasamentele internaționale plasează România pe la mijlocul efortului global depus în muncă, de unde rezultă că ne mai și spetim muncind din când în când, dar știm totuși când e cazul să luăm o pauză. Am analizat mai jos câteva dintre statele cele mai muncitoare, mai eficiente și mai relaxate în privința programului de lucru.

Deși ne îndreptăm cu pași repezi către era Internet of Everything, România este în majoritatea copleșitoare a sectoarelor muncii cu câteva zeci de ani în urmă. Deși în mediul privat lucrurile stau mai bine decât în cel public, revoluția digitală nu a poposit încă pe meleagurile noastre, iar reticența companiilor în a investi sume mari în tehnologia de ultimă oră nu face decât să ne țină pe loc.