Spre deosebire de salariu sau beneficiile oferite, cultura organizaţională a unei companii este greu de cuantificat. Acesta se poate observa în activităţile zilnice din companie, în standardul care ghidează caracteristici de la codul vestimentar până la valorile organizaţionale. Întocmai pentru că este greu de definit şi măsurat, mulţi dintre noi trec des cu vederea acest aspect.
Indiferent de domeniul în care activezi, dacă vrei să „atingi” succesul trebuie să ştii să vinzi! Chiar şi atunci când mergi la un interviu de angajare, vinzi ceva: pe tine! Dacă vrei să afli cum poţi ajunge un vânzător de succes nu rata în aceată seară, începând cu orele 19:00, la Radio Lynx, Jurnal de Leadership, emisiunea care te aduce cu un pas mai aproape de succes.
Luni, 17 decembrie, la Jurnal de Leadership, l-am avut ca invitat pe Bogdan Ciocoveanu, manager specializat în restructurări și reorganizări de business-uri. Pe parcursul emisiunii am aflat de la Bogdan ce ar trebui să facă angajații dintr-o companie care se află în proces de restructurare pentru a-și păstra jobul, dar am discutat și despre importanța echipei și a oamenilor în succesul sau declinul unei afaceri.
Am adresat către cunoscuţii mei care ocupă poziţii de management o întrebare clasică: „Cât de importantă este dezvoltarea echipei tale pentru tine?”. Răspunsul a fost unul foarte clar: „Extrem de importantă!”. Apoi, în mod firesc, am întrebat: „Care este planul concret pe care îl pui în practică pentru echipa ta?”. Aici am început să simt o nesiguranţă în vocile lor, iar răspunsurile au fost foarte diversificate: „au fost anul acesta la două training-uri”, „nu am eu un plan, are compania”, „ei se dezvoltă oricum în fiecare zi”.
Direcţia pe care o va lua strategia de resurse umane este tema care “arde” deja în departamentele de profil ale multor companii de stat sau private. Revista HR Manager, alături de partenerul Casa de Avocatură Pachiu şi Asociaţii, şi împreună cu Orange România şi AchieveGlobal au organizat o conferinţă-workshop la Hotel Intercontinental, pe 29 noiembrie 2012, pentru a dezbate perspective anului viitor.
Într-o lume în care tehnologia ne înconjoară pretutindeni necunoasterea utilizări unor gadgeturi care pentru anumite domenii de activitate reprezintă un ”must have” te pot transforma într-o persoană care nu mai atractivă din punct de vedere profesional. Pentru a identifica soluții pentru persoanele care vor să fie la curent cu tot ce e mai nou din punct de vedere tehnologic și care vor să utilizeze aceste cunoștințe pentru a îi face mai competitivi pe piața muncii, am discutat cu Todd Thibodeaux CEO al CompTIA, unul dintre cei mai mari furnizori mondial de certificări în domeniul IT și organizație non profit care militează pentru standardizarea educației și certificărilor în domeniul IT, despre utilitatea și beneficiile pe care le pot aduce aceste atestări.
Când ţin câte o prezentare despre succes sau încredere în sine, deseori ajungem la subiectul antreprenorialului şi întreb oamenii din sală câţi din ei au propria lor firmă. De obicei cam 5% ridică mâna. Apoi îi întreb câţi din ei îşi doresc ca pe viitor să aibă propria firmă. Peste 80% ridică mâna.
Idee de a fi antreprenor şi a lucra pentru tine este una foarte atractivă. Personal, ca om care lucrează pentru sine, pot să înţeleg foarte bine asta pentru că simt pe pielea mea avantaje antreprenorialului.
© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.
„De departe, cel mai mare premiu pe care ţi-l oferă viaţa este şansa de a te strădui şi a lucra cu pasiune pentru a face o muncă ce merită făcută” – Theodore Roosevelt, 7 septembrie 1903. Adevărul din afirmaţia făcută de preşedintele Roosevelt cu 109 ani în urmă este valabil şi astăzi. Din studiile noastre a rezultat că viaţa de fiecare zi pe care oamenii o petrec la serviciu este îmbogăţită atunci când simt că fac progrese într-o muncă ce are sens. Dar ce anume ne face să simţim că munca noastră merită făcută?
De curând am fost invitată la radio Linx în cadrul emisiunii “Jurnal de leadership” pentru a discuta despre tendințele în recrutare. Ulterior emisiunii am fost contactată de mai mulți ascultători, unul dintre aceștia (căruia îi mulțumesc pentru sugestie) mi-a spus că este interesat de subiectul “cum îmi pot crește valoarea în companie”.
Anunţul a fost făcut ieri, printr-un comunicat de presă, de Confederaţia Naţională Cartel Alfa, cu ocazia " Zilei internaţionale de Luptă Împotriva Sărăciei". Confederaţia a mai amintit şi că România este a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, potrivit Radio România Actualităţi‚ citat de Monitoring Media.
Primul loc de muncă este asociat, în mod tradiţional, cu ore lungi şi istovitoare petrecute în spatele calculatorului, responsabilităţi mărunte şi salarii mici. Mitul este doar pe jumătate adevărat şi se aplică numai anumitor domenii şi meserii. Sunt însă şi sectoare din economie în care un angajat fără experienţă poate câştiga chiar din primul an cât altul după cel puţin cinci. Cum alegem cele mai „bănoase” industrii?
© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.
Oare ce anume împiedică companiile să inoveze? Una dintre posibilităţi este aceea că, de fapt, managerii nu vor cu adevărat ca oamenii lor să inoveze, indiferent de ceea ce declară. Haideţi să luăm în discuţie modul în care subordonaţilor li se permite să îşi folosească timpul de lucru: câte ore pe zi, pe săptămână sau pe lună suntem încurajaţi să gândim creativ sau să lucrăm la o inovaţie? Sunt rare companiile precum 3M şi Google, care permit angajaţilor să îşi rezerve, pentru a inova, un anumit procent din timpul lor de lucru plătit. Majoritatea firmelor vor ca oamenii lor să rămână concentraţi pe treburile curente ale businessului – şi să se ocupe de inovaţie numai în timpul liber. Aşa că, în cele din urmă, le transmit angajaţilor un mesaj contradictoriu: „Da, vrem să inovaţi, dar numai după ce v-aţi făcut adevărata treabă.“
Tocmai ai schimbat jobul și ești încântat de noua perspectivă pe care acesta ți-o oferă. Totuși, trebuie să fii atent la lucrurile pe care le faci, mai ales în primele luni, astfel încât să creezi o impresie cât mai bună și să nu îi dai angajatorului motive să creadă că a făcut o alegere greșită atunci când te-a ales pe tine pentru poziția respectivă. Iată, în continuare, o serie de aspecte pe care trebuie să le ai în vedere atunci când îți schimbi jobul.
Șomerul este definit de către Biroul Internațional al Muncii ca fiind “orice persoană de peste 15 ani, aptă de muncă, fără un loc de muncă curent, disponibilă pentru și aflată în căutarea unui loc de muncă remunerată”.
Cu privire la șomaj, se mai face vorbire în diferite manuale ca despre o stare negativă a economiei, ca la un efect al dezechilibrului dintre cererea (mai mică) și oferta (mai mare) de muncă.
Departe de mine gândul de a analiza aici cauzele șomajului, consecințele sale sau de a defini posibile soluții guvernamentale, nu acesta este obiectul acestui articol.
Imaginaţi-vă trei lucruri care vă pot face mai productivi în orele petrecute la birou. Credeţi că un prânz luat alături de colegii dumneavoastră face parte din cele trei? Ei bine, iată ca da, cel puţin la această concluzie a ajuns jurnalista Amanda Enayati de la CNN.
Salariul unui angajat de multinaţională este ca o ecuaţie complexă. Are o parte fixă, aceeaşi de la lună la lună, dar şi o parte variabilă, adiacentă, calculată în funcţie de vechimea sa în companie, poziţia pe care o ocupă sau nivelul de performanţă pe care îl atinge. Pachetul de beneficii extrasalariale este un fel de cutie a Pandorei pentru angajatori, pentru că, de când s-a înrădăcinat în cultura organizaţională a companiilor, nu mai pot renunţa la el şi nici nu-l pot ajusta în mod dramatic. Fac însă mici modificări, din când în când, şi se reorientează către acele beneficii care, fie sunt mai puţin costisitoare, fie sunt mai atrăgătoare în ochii angajaţilor.
Știm cu toții că suntem încă în plină criză economică. Din păcate, în această perioadă extrem de nefastă, a găsi un loc de muncă este cu adevărat o provocare. A găsi o slujbă extraordinară, ţinând cont că sunt foarte mulţi candidaţi pe piaţă, dar foarte puţine joburi bune puse la bătaie, este o provocare şi mai mare. Cu toate aceste „bariere”, există şi numeroşi candidaţi care au reuşit „să pună mâna” pe un post de vis, fără pile şi fără a fi teribil de norocoşi. Dacă nu te numeri printre aceştia, iată care sunt motivele principale pentru care nu ai reuşit încă să te angajezi:
Primele șase mari companii românești specializate în construcția și repararea drumurilor au avut anul trecut profituri totale de aproape 10 ori mai mari decât cele realizate în România de 10 mari grupuri internaționale de construcții. Astfel, firmele patronate de așa-numiții „regi ai asfaltului” au obținut în 2011 un profit total net de 365 de milioane de lei, în timp ce marile companii străine prezente pe șantierele de autostrăzi și drumuri naționale românești abia au adunat, împreuna, un câștig de 38,8 milioane de lei.
Au comunicat ani la rând în România pentru branduri locale şi internaţionale. S-au gândit că pot face acelaşi lucru şi în afara ţării, aşa că şi-au extins afacerile dincolo de graniţe. Cine sunt comunicatorii români care se simt acum ca la ei acasă în Singapore, Bulgaria, Cehia, Slovenia sau Republica Moldova?
Când punem bazele unei companii una dintre primele şi cele mai importante acţiuni este recrutarea celor mai potriviţi angajaţi. În cazul companiilor multinaţionale care intră pe o nouă piaţă, lucrurile sunt clare, profilul angajaţilor fiind conturat de compania-mamă. Când vorbim însă despre un start-up , majoritatea procedurilor şi proceselor sunt influenţate de o mulţime de evenimente neprevăzute.
