Conform unor studii recente efectuate de firma de consultanță Bersin&Associates, companiile ai căror lideri fac eforturi „foarte frecvent” în a oferi coaching echipelor lor au înregistrat rezultate în business cu 21% mai bune decât ale celorlalte companii. Același studiu arată și că, acolo unde există un climat și un suport „excelent” pentru coaching, implicarea angajaților, productivitatea și customer service-ul sunt mai ridicate cu 39%. Și totuși 70 de procente dintre managerii intervievați au recunoscut că știu într-o mică măsură să aplice coaching-ul în echipele lor.

Provocarea oricărei companii care are o strategie de responsabilitate socială este să găsească un numitor comun între nevoile afacerii, cele ale comunităților pe care le deservește și cele ale opiniei publice în general. De asemenea, alegerea partenerilor poate fi o sarcină la fel de dificilă.

Cum arată jobul ideal? Este locul de muncă unde te duci cu plăcere, ești apreciat pentru ceea ce faci și ești recompensat corespunzător. Acestea ar fi doar câteva dintre aspectele care ar conta atunci când ne gândim la un post care să ne ofere satisfacții. Totuși, haideți să alegem un singur aspect din cele enunțate mai sus, cel financiar, și să vedem care sunt domeniile de activitate din România în care s-au obținut cele mai mari remunerații în primele trei luni ale a anului.

În fiecare an observăm că de sărbători suntem din ce în ce mai ocupaţi şi nu mai avem timp să facem prăjituri şi alte preparate în casă. Această tendință a fost observată și de angajatori care încearcă să vină în ajutorul salariaților cu diverse soluții care să aibă un dublu efect: oferirea de preparate nelipsite de sărbători și fidelizarea angajaților.

În apropierea Sărbătorii de Paște, tot mai multă lume începe să fie preocupată de găsirea unor cadouri originale, memorabile, pe care să le poată oferi cu plăcere, indiferent de destinatar. Presiunea este cu atât mai mare pentru angajatorii care au nevoie de o soluție eficientă pentru motivarea și recompensarea angajaților. În această situație, alegerea cadoului potrivit poate fi o adevărată provocare, mai ales că acesta trebuie să reflecte fidel nevoile și dorințele fiecărui destinatar.

Cuvântul abuz este posibil să nu fie considerat un termen decent, subtil, academic. Dar… piața muncii poate fi considerată un mediu decent, profesionist? Cu siguranță răspunsul nu poate fi unul afirmativ sau negativ ci mai degrabă putem vorbi despre un echilibru între cele două alternative -  un echilibru nu tocmai sănătos (din punct de vedere financiar, social, uman)  pentru angajatori și angajați. De aceea, articolul de astăzi încearcă să aibă ca rezultat conștientizarea necesității unor structurări și clarificări a dezorganizării ușor coruptibile din piața muncii, tocmai pentru a putea aduce o perspectivă concretă despre rezolvarea acesteia.

O problemă care atrage permanent atenţia managerilor din instituţii a fost aceea de a determina mecanismele care îi împing pe oameni către realizarea sarcinilor, sau ce îi motivează pe aceştia pentru a rezolva sarcinile pe care le primesc în vederea atingerii obiectivelor şi scopurilor.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Nu cu mult timp în urmă, faptul că un manager ocupa “biroul de pe colţ” era un semn că ajunsese pe culmea statutului pe care-l poate avea cineva într-o organizaţie. Numai că, între timp, dormitorul liber de acasă transformat în birou de lucru a uzurpat, în tăcere, locul deţinut de “biroul de pe colţ” în topul poziţiilor râvnite într-o organizaţie, pe măsură ce faptul că un manager sau angajat munceşte din ce în ce mai mult de acasă a ajuns să semnaleze faptul că această persoană deţine o mai mare putere şi autonomie în organizaţia în care lucrează.

S-au redus salariile pe motiv că firmele nu mai produc atât de mult, s-au micșorat schemele de personal din aceleași cauze. De fiecare dată oamenii au acceptat deciziile luate de angajatori și au mers mai departe sperând că lucrurile vor reintra în cele din urmă în normal. Salariații au înțeles că economia traversează o perioadă dificilă și și-au redus la minimum pretențiile. De ceva timp se observa însă pe piața muncii un alt fenomen: întârzieri tot mai mari în achitarea lefurilor. Ca o scuză a acestei situații este invocată tot criza.

Prima și cea mai importantă preocupare a unui manager este aceea de a-şi creşte angajaţii pentru a deveni oameni de succes.

Angajaţii de succes lucrează cu plăcere în echipă, simt că locul lor este acolo şi obiectivul lor este şi obiectivul echipei. Cât timp cele două coincid, nimeni nu se gândeşte să plece, să nu se implice, să nu dea tot ceea ce poate.

Până acum, în toate organizațiile existau două echipe: conducerea și forța de muncă. Acum există și o a treia echipă, care este, evident, și cea mai importantă - oamenii de neînlocuit. Aceștia sunt inventivi, conduc (indiferent de funcția pe care o au), stabilesc legături între oameni, fac ca lucrurile să se întâmple și ordonează haosul.

Din ce în ce mai mulţi cunoscuţi sunt nemulţumiţi de relaţia pe care o au la serviciu cu şeful. Îi regăsesc în diverse companii şi la diferite niveluri ierarhice. În majoritatea povestirilor la o bere, apare inevitabil subiectul „să vezi cum a reuşit să mă scoată din sărite şeful!” şi încep să curgă motivele care duc la frustrarea acestora. Am constat cu uşurinţă că de la un caz la celălalt situaţiile sunt foarte asemănătoare. M-am hotărât, astfel, să le centralizez pentru a le putea împărtăşi ulterior.

Chiar dacă nu mai este de mult o noutate, odată introdusă într-un contract de muncă, clauza de neconcurenţă poate părea greu de înţeles pentru unii dintre viitorii angajaţi. Pentru companii, ea constituie o măsură de protecție, la îndemână pentru a evita ca angajaţii să presteze aceeași activitate la companii concurente. Pentru angajaţi, ea poate să aducă beneficii financiare suplimentare.

Să ne propunem obiective sau să nu ne propunem obiective? Cine, când și de ce ar trebui să-și seteze obiective?

În această lună am adresat întrebarea „de ce nu ne fixăm câteodată obiective?” celor câteva sute de manageri cu care am lucrat. Răspunsurile au fost diverse și multe dintre ele le-am folosit și noi poate la un moment dat :

Să fii propriul tău stăpân este visul celor mai mulţi dintre angajaţi. Puţini sunt cei care au şi curajul de a lua o astfel de decizie. Există însă şi persoane care nu şi-ar putea imagina viaţa profesională în afara unei organizaţii. Dincolo de opţiunea personală, există, obiectiv vorbind, avantaje şi dezavantaje pentru fiecare dintre cazuri.

Deși au trecut doi ani de  la desființarea  carnetelor de muncă, sunt persoane care încă mai așteaptă să le primească de la angajatori. Mulți se tem că acestea s-au pierdut. Ce s-a întâmplat cu ele?

Rețelele sociale devin din ce în ce mai importante în viața utilizatorilor de internet din România, iar Facebook se află în topul preferințelor. Totuși, angajații români nu sunt foarte interesați să își includă sefii în rețeaua de prieteni, potrivit unui sondaj derulat de site-ul de recrutare BestJobs.ro pe un eșantion de aproape 3.500 de respondenți.

În mod normal, concediul de odihnă trebuie efectuat în totalitate în cursul anului de drept. Legea permite însă şi excepţii, iar în cazul în care zilele restante nu sunt acordate în anul următor, angajatul nu îşi pierde dreptul la ele. Consultanţii Accace, unul dintre liderii din Europa Centrală şi de Est în zona serviciilor de outsourcing şi consultanţă, spun că angajaţii nu pot primi bani în locul zilelor de concediu, decât în cazul încetării contractului de muncă.

Angajatul român munceşte în primele 16 de zile din an pentru a putea plăti şpăgile, pe care trebuie să le achite la diverse instituţii de stat şi/sau private pentru a-şi rezolva diferite probleme, arată un calcul făcut în premieră de www.piatadespaga.ro, portal al cărui scop este acela de a reduce nivelul plăţilor informale făcute în România.

Succesul oricărei afaceri stă, în primul rând, în capacitatea de a inova, de a pune mereu în practică idei noi. Iar dacă acestea vin chiar de la angajaţi şi nu de la management, dinamica internă este cu atât mai interesantă. Angajaţii devin un fel de antreprenori la locul de muncă şi se simt mult mai apreciaţi, iar angajatorii pot primi sugestii şi soluţii care pot fi implementate rapid chiar din interiorul companiei, fără a fi nevoie să mai apeleze la consultanţi din afară.