Indicatorii de performanță (KPI) ajută echipele să măsoare progresul, dar, aleși greșit, pot produce exact opusul: comportamente superficiale și obiective fără valoare reală. În social media, unde aproape totul se poate măsura, tentația urmăririi cifrelor spectaculoase (like-uri, reach, vizualizări) riscă să ducă rapid la pierderea direcției strategice.
Când echipele sunt evaluate exclusiv pe creșteri de audiență, apare goana după viralitate. Se aleg subiecte sigure, emoționale, uneori controversate, doar pentru generarea de reacții.
În spate, însă, se poate ajunge la pierderea scopului: construirea unei comunități reale, loiale și relevante pentru brand. Un KPI prost calibrat transformă creativitatea în algoritm, iar strategia în reacție.
Dincolo de metricii de suprafață
Echipele performante nu renunță la măsurare, dar schimbă centrul de greutate. În loc de „câte reacții am obținut”, întrebarea devine „ce tip de reacții am generat” sau „ce conversații am deschis”.
Un conținut cu mai puține interacțiuni, dar cu comentarii relevante și partajări organice, valorează mai mult decât un clip viral care dispare a doua zi.
Rolul liderului
Liderii de comunicare stabilesc tonul: ce înseamnă succes și cum se măsoară el. Un lider care pune accent pe calitatea dialogului și pe claritatea mesajului creează o echipă care gândește strategic, nu doar execută rapid.
Când echipa înțelege de ce contează fiecare indicator, motivația se schimbă, de la validare externă la performanță reală.
E vorba de un echilibru, până la urmă. KPI-urile pot ghida sau pot distorsiona comportamentele. Diferența o face modul în care sunt formulați și interpretați. În social media, productivitatea nu se vede doar în creșteri numerice, ci în relevanță, consistență și în modul în care brandul rămâne credibil în timp. În final, indicatorii buni nu spun doar cât s-a făcut, ci ce valoare a adus ceea ce s-a făcut.
