Aproximativ 48% dintre respondenții unui nou studiu folosesc zilnic instrumente de inteligență artificială la locul de muncă, însă 63% dintre organizațiile românești nu au nicio politică internă cu privire la utilizarea AI, potrivit cercetării realizate de upvance.global, între august și octombrie 2025, pe un eșantion de 390 de profesioniști din 12 industrii.
Deși interesul este crescut, doar 10% dintre companii au o strategie clară de implementare, iar numai 16% dintre participanți sunt familiari cu reglementările europene cu privire la inteligența artificială (EU AI Act) – un cadru legislativ care o să devină obligatoriu pentru toate statele membre UE în următorii doi ani.
„România folosește AI ca pe un gadget cool”
„România folosește inteligența artificială ca pe un gadget cool, nu ca pe o infrastructură strategică. Fără reguli, fără formare și fără o viziune națională, riscăm să rămânem o țară de utilizatori, nu de creatori de AI. Iar în lumea care vine, utilizatorii depind de alții, în vreme ce creatorii decid jocul”, avertizează Raluca Păduraru, autoarea studiului și consultant în AI literacy și strategie.
Rezultatele studiului arată că utilizarea AI în România este intensă, dar haotică. Majoritatea angajaților încorporează aceste instrumente în munca zilnică, însă fără ghidaj clar, fără evaluarea riscurilor și fără o înțelegere a implicațiilor etice sau legale.
Câteva date cheie din raport:
Utilizatorii zilnic folosesc AI, în medie, pentru șapte tipuri de sarcini, de la generarea de conținut la analiză și luarea deciziilor;
Sprijinul în formare și accesul la resurse cresc competența și încrederea în AI cu 15% până la 20%;
În 49% dintre organizații, utilizarea AI este încurajată informal, dar fără politici clare de guvernanță;
Lipsa de timp și de ghidaj sunt principalele bariere în folosirea eficientă și responsabilă a AI.
Adopția AI este un proces de jos în sus, condus de inițiativele individuale ale angajaților, nu de strategii bine articulate la nivel de leadership sau instituție.
Ce e de făcut: trei direcții esențiale
Autorii studiului propun o serie de măsuri concrete pentru ca România să nu rămână doar „țara utilizatorilor de AI”, ci să devină un actor capabil să inoveze, să creeze și să reglementeze inteligent această tehnologie.
Alfabetizarea AI – o prioritate educațională și organizațională. Integrarea competențelor de inteligență artificială în educație, programe de training și leadership este esențială pentru reducerea anxietății, improvizației și utilizării riscante a acestor tehnologii.
Reguli clare, traduse pe înțelesul tuturor. Companiile trebuie să dezvolte ghiduri interne privind confidențialitatea datelor, validarea rezultatelor, etica și utilizarea responsabilă. Aceste reguli trebuie comunicate transparent și aplicate uniform la toate nivelurile.
Comunități și platforme de învățare colaborativă. Pentru o integrare reală, este nevoie de spații interne și inter-organizaționale unde angajații pot învăța aplicat, pot schimba bune practici și pot experimenta cu instrumente de AI în contexte reale, nu doar teoretice.
Alfabetizarea AI
„Avantajul competitiv al României poate veni din a ști să folosim inteligent, etic și creativ instrumentele de inteligență artificială. Alfabetizarea AI ar trebui tratată la nivel național la fel ca educația digitală sau competențele STEM”, adaugă Raluca Păduraru.
România are resursele și talentele necesare să fie un jucător activ în domeniul AI, dar fără o strategie coerentă riscăm să rămânem la periferia inovării.
Cercetarea analizează percepția, competențele, nivelul de integrare și suportul organizațional cu privire la AI în companiile românești. Studiul include 8 indicatori compoziți, analize corelaționale și segmentări demografice și organizaționale.
