Cel mai nou studiu „Influence me”, realizat de Starcomm MediaVest Group și Cristian Manafu arată că 
principalele categorii de influențatori în mediul digital românesc sunt „Profesioniștii”, „Persoanele ca noi” și „Celebritățile”. 

Birourile care îți permit să îți desfășori activitatea stând în picioare îți fac bine: pot ajuta la arderea caloriile și combaterea obezității și îmbunătățesc atenția și funcționarea creierului. Un nou studiu, realizat de Texas A&M Health Science Center School of Public Health și publicat de Science Daily, arată că un alt efect benefic este creșterea productivității.

Când ascultați radioul şi nimeriţi pe un post care difuzează o piesă heavy metal, ce faceţi, daţi mai tare sau căutaţi altă frecvenţă? Sau dacă aţi ascultați o piesă jazz, vă dă o stare de bine, vă relaxează? Oricare ar fi răspunsul, psihologii cred că nu ascultăm întâmplător anumite tipuri de muzică ci dimpotrivă, piesele muzicale alese spun multe despre personalitatea noastră. 

Bărbaţii înalţi şi femeile slabe au salarii mai mari decât colegii lor mai scunzi şi cu exces de greutate, afirmă oamenii de ştiinţă. Cercetătorii de la Universitatea Exeter au studiat genetica oamenilor mici de statură şi supraponderali. Ei au constatat că pentru fiecare 2,5 centimetri în înălţime venitul anual creşte cu circa 2000 de euro, scrie Descoperă.

„ Luăm publicitate și revenim !” este fraza care-i determină pe 80% dintre români să schimbe canalul atunci când se uită la televizor.Principalul motiv pentru care nu sunt interesaţi de reclamele din pauzele publicitare, potrivit studiului iSense Solutions, este faptul că le consideră plictisitoare şi repetitive. În același timp, doi din zece români au instalate programe de Ad Block pentru publicitatea online.

Părinţii din România nu sunt de acord cu temele inutile pe care copiii lor le primesc acasă, cu învăţarea pe de rost în loc de învăţarea logică şi preferă ca informaţiile care se regăsesc în actualele manuale să fie actualizate, arată studiul “Părinții, despre sistemul de învățământ de stat” al Smart Education. 

De obicei, ne alegem cariera în viață în funcție de studiile pe care le avem sau pe care vrem să le urmăm. Pentru specializarea în unele domenii nu înseamnă doar citit, informat, băgat la cap și gata. Studiul din greu și orele nedormite, însă, se pot traduce, pe plan profesional, în recompense majore. Poate chiar o avansare rapidă.

Fiecare are o poveste de spus cu şefi îngrozitori. Un manager prost poate fi atât de nociv pentru angajaţi încât le afectează capacitatea de conservare. Un studiu realizat in 2015 de Gallup arăta că 1 din 2 profesionişti au fugit de şefi  într-un anumit punct al carierei lor.

Companiile străine care activează în România spun că aspectul care s-a înrăutăţit cel mai mult faţă de anul trecut este găsirea forţei de muncă bine pregătite. Potrivit unui studiu al TMF Group România, specializat în outsourcing, 33% dintre respondenţi afirmă că se confruntă cu dificultăţi în această privinţă.

Angajații care au probleme în a se concentra pe munca zilnică ar putea fi superiori intelectual colegilor lor, potrivit unui nou studiu, citat de cotidianul britanic The Telegraph. Oamenilor inteligenți le-ar fi dificil să își mențină atenția tocmai din cauza ideilor extraordinare care le trec mereu prin minte, sugerează cercetătorii.

Părinţii au responsabilitatea de a identifica nevoile copiilor şi a-i ghida, astfel încât să deprindă abilităţile necesare pentru a face faţă situaţiilor cu care se vor întâlni în viaţă, dar şi să aibă o carieră de succes. Este bine să folosim timpul liber al copiilor noştri pentru ca ei să se poată dezvolta, să-şi găsească acele activităţi care să reflecte nivelul de vârstă şi aptitudinile, să-i ajute să se exprime mai uşor, să capete încredere în ei şi să aibă iniţiative atât la şcoală, cât şi acasă.

48% dintre românii victime ale clasei de viruși ransomware au plătit pentru a-și recupera datele personale de pe terminalul blocat, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda Bitdefender. 52% dintre utilizatorii de Internet spun că sunt dispuși să dea bani în eventualitatea unei infectări și a pierderii accesului la informații.

Probabil nu există vreun angajat care să nu fi avut parte de vreun şef  îngrozitor. Unii dintre manageri obişnuiesc să dea vina pe angajaţi, când de fapt ar trebui să caute problemele în ei înşişi.  Există chiar un studiu realizat de Second City Works care a dorit să afle părerea angajaţilor despre ce anume diferenţiază şefii detestabili de liderii autentici, arată entrepreneur.com.

Un salariu mai mare te ajută să uiţi că ai un job plictisitor? Poate că majoritatea ar răspunde cu DA. Dar realitatea este că subestimează importanţa unei experienţe plăcute la muncă, arată un nou studiu realizat de Booth School of Business din Chicago, citat de The Huffington Post.

Un studiu de piaţă lansat în preajma Ajunului arată că femeile îşi doresc mai mult decât bărbaţii cadouri materiale sub bradul de Crăciun. Vedeţi topul preferinţelor mai jos. 

Abilitatea de a-ţi gestiona emoţiile şi de a rămâne calm atunci când eşti sub presiune are legătură directă cu performanţa ta. Un studiu realizat de TalentSmart la care au participat peste 1 milion de persoane arată că 90% dintre oamenii de succes reuşesc să-şi gestioneze emoţiile în perioade de stres pentru a-şi menţine calmul.

Renunţaţi la angajaţii „toxici”! Vă costă mai mult decât dacă aţi angaja „superstaruri” spun cercetătorii de la Harvard Business School care au analizat performanţele a 50.000 de angajaţi. 

O companie îți oferă ca beneficiu posibilitatea de a avea un concediu sabatic. Te-ai angaja ?  My HR Lab și-a propus să afle dacă sabaticul  introdus în politica de beneficii ar crește retenția angajaților și i-ar motiva să rămână mai mult timp în companie. 

Curiozitatea nu este un simplu demers intelectual, ci are şi o componentă emoţională/de socializare, arată un studiu panregional, realizat de Discovery Networks CEEMEA și prezentat de Mediafax. Acesta dezvăluie impactul curiozităţii asupra vieţii consumatorului modern.

Fericirea este un produs al creierului nostru, susține o echipă de cercetători japonezi de la Universitatea din Kyoto. Aceasta a folosit imagistica prin rezonanță magnetică pentru a localiza zona cerebrală responsabilă de gradul de fericire pe care îl simțim.