Un concept relativ nou în societatea românească, terapia prin artă, este caracterizat de procese artistice menite să sporească și să îmbunătățească sănătatea fizică, psihică și emoțională a persoanelor de orice vârstă. Aceasta se bazează pe convingerea că procesul creativ îi ajută pe oameni să-și rezolve conflictele și problemele, să-și dezvolte abilități personale, să reducă stresul, să crească respectul și conștiința de sine.
Sindromul burnout, cunoscut ca sindromul epuizarii este o problema tot mai actuala in viata persoanelor care lucreaza in domenii care implica interactiuni frecvente cu oamenii. Daca sarcinile pe care le aveti, fie ca sunt la serviciu, fie ca sunt in afara locului de munca, va epuizeaza din punct de vedere emotional sau fizic si aceasta situatie persista pentru mai mult timp, atunci riscul pentru burnout creste foarte mult.
Hotelul Bradet din statiunea balneara Sovata, modernizat si ridicat la 4 stele in acest an, vrea sa atraga turisti din ce in ce mai tineri pe care sa-i scape de stres, considerata boala secolului XXI.
Gândul la concediu, oboseala de un an acumulată, stresul și neliniștea jo-ului zilnic, provocările din viața personală, rutina și multe altele ne face să jungem la finalul unei săptămâni epuizați și fără vlagă.
Modul în care ştim să ne gestionăm emoţiile ne poate salva viaţa - evităm un conflict cu superiorul direct, reuşim să stabilim o relaţie excelentă cu partenerul de business, ne armonizăm viaţa interioară cu viaţa socială. Suntem în echilibru. Oare nu suntem în secolul în care asta ne dorim cu toţii?
Am stat de vorbă cu Mihai Arghire, partener în compania de training şi consultanţă de business Brightway, despre ce este această abilitate a zilelor noastre, inteligenţa emoţională. Cine apelează la aceste traininguri şi pentru ce probleme, ce îşi doresc să îmbunătăţească şi câtă cerere este în piaţă pentru acest tip de coaching.
Stres la birou, în trafic, acasă, la magazin... Stres, stres şi iar stres. Nu e cazul să ne îngrijorăm însă. Există metode simple şi eficiente pentru a-l combate.
Majoritatea dintre noi cunoaște momentul acela din carieră în care simţi că te prăbuşeşti, că ai prea multe responsabilităţi şi nu le poţi face faţă. Efectul acestor aglomerări se transpune în stres. Stresul este unul dintre cele mai importante efecte ale unui climat de muncă psihosocial neadecvat, nu în ultimul rând din cauza faptului că lucrătorii supuşi stresului prelungit la locul de muncă ajung să sufere ulterior grave probleme de sănătate fizică şi psihică.
Potrivit unei cercetări publicate recent, femeile şi bărbaţii sunt mai puţin stresaţi la muncă decât acasă. Însă doar femeile sunt mai fericite la serviciu.
În cartea ei din 1997, „The Time Bind”, sociologa Arlie Hochschild afirma că locul de muncă a ajuns să însemne un soi de acasă pentru mulţi părinţi, un loc ordonat, unde lucrează voluntar mai mult decât trebuie, notează Brigid Schulte în „Washington Post”. Cineva chiar i-a declarat lui Hochschild: „Vin la serviciu ca să mă relaxez”.
În fiecare zi ducem o luptă cu noi înşine. Să ne cumpărăm ceva dulce deşi vrem să renunţăm la zahăr, să mai trimitem un mail deşi e timpul să plecăm acasă, să dormi până mai târziu deşi ştim că urmează o zi plină... Suntem permanent puşi în situaţia de a alege între ceea ce trebuie să facem şi ceea ce vrem să facem.
Productivitatea şi ieşirea din capcanele stresului, din conflictele şi presiunile zilnice ţin în mare măsură de cât de mult ne cunoaştem şi ne înţelegem pe noi înşine, atât în mediul de lucru, cât şi în viaţa personală. Toţi ne dorim acelaşi lucru: să ne facem treaba şi să obţinem performanţă într-un mod personal. Dar cum ne este influenţat modul de gândire?
Un studiu dat publicităţii în decursul acestei luni, având drept subiecţi mii de oameni, demonstrează diferenţa strigătoare la cer dintre sexe în contextul expunerii la stres. O cercetare a comparat 1.000 de bărbaţi şi 1.000 de femei, descoperind că ultimele îndură două zile de stres pe săptămână, în timp ce primii îndură doar una, potrivit bristolpost.co.uk.
Stresul la locul de muncă este o constantă de care nu ai cum să scapi cu totul. Totuși, poți încerca să reduci cât mai mult nivelul de stres pe care îl ai de înfruntat. Iată cinci sfaturi pentru a ţine stresul în frâu şi pentru a te simţi bine în timp ce îl gestionezi.
Nici vorba de psihologie inversă! Este doar îndemnul sincer al multor psihologi care îi şi dau dreptate lui Erich Kästner , scriitor german care spunea: „E simplu să iei viaţa în serios. Şi e dificil să iei viaţa în glumă”. Pentru că a devenit real faptul că avem nevoie de anumite schimbări în modul de a gândi despre noi, pentru a scăpa de o parte din stresul cotidian.
