Subiectul „stresul la locul de muncă” a fost deja tratat din toate unghiurile posibile. Într-adevăr, este o problemă reală, o problemă a erei noastre şi un factor care duce azi mai mult ca oricând la alte afecţiuni fizice. Pentru o companie, asta înseamnă absenteism, concedii medicale şi în final scăderea productivităţii. Iar statisticile europene arată că unul din trei angajați resimte un nivel ridicat de stres din cauza conflictului dintre job și viața personală.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Se fac doi ani de când compania mea ţine regulat întâlniri ale comunităţii din biroul nostru, pentru a le oferi membrilor echipei şansa de a afla ce mai face fiecare dintre ei, nu doar din punct de vedere profesional, ci şi personal. Fiecare persoană răspunde la câteva întrebări, începând cu una înşelător de simplă: “cum te simţi azi?”. Ceilalţi dintre noi doar ascultă, pur şi simplu.

Un subiect delicat, dezbătut pe la colţuri, dar rar discutat “oficial”: curăţenia spaţiului de lucru. Un birou curat, nu e un secret pentru nimeni, are impact asupra eficienţei şi sănătăţii angajaţilor, aşa cum arată pentru CariereOnline.ro, Cătălin Colfescu, director comercial Bio Cleaning, firmă de servicii de curăţenie dedicate spaţiilor office şi rezidentiale, axată pe utilizarea produselor bio.

Profesia de militar este cea mai stresantă într-un top al celor mai solicitante zece slujbe, între care mai figurează, printre alţii, reporterii, director de PR şi şoferii de taxi, realizat de portalul CareerCast.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Cu cât un lider are o funcţie mai mare, cu atât are parte de mai puţin stres, arată un studiu recent, făcut de cercetătorii de la Stanford University, din care reiese că este mai puţin stresant să fii CEO-ul companiei decât să fii manager senior. E o idee care intrigă, deoarece contrazice credinţa populară potrivit căreia liderii de top trăiesc sub un stres enorm.

Dacă ai fi într-un vagon de tren și ai realiza că trenul se îndreaptă cu velocitate către o destinație total nedorită, oricât ai schimba poziția ta în compartiment, oricât ai arunca mobila pe geamul vagonului, ai urla, vorbi, argumenta, te-ai zbate, înțelege de ce sau ruga, trenul merge implacabil în aceeași direcție. Acesta ar fi viitorul…probabil…APROAPE sigur!

Motto: Înţeleptul învaţă pe pielea altuia, prostul nici pe a lui.

V-aţi întrebat vreodată cum ajung mulţi oameni să penduleze între siguranţă de sine, deseori arogantă şi agresivă, şi anxietate, depresie sau chiar tentativă de suicid? Sigur, artiştii şi vedetele de televiziune sunt cazurile cele mai vizibile şi cele mai expuse la astfel de oscilaţii. Însă, deşi ascund cu grijă că ar trăi momente de slăbiciune, vedem adesea că nici oamenii aparent foarte puternici – antreprenori multimilionari, manageri de top ori politicieni – nu sunt ocoliţi de această balanţă instabilă. Şi nu vă păcăliţi singur(ă): oricine, chiar şi dumneavoastră sau eu, poate ajunge în aceeaşi situaţie.

Raluca Stroescu de la Ernst & Young, Ramona Cîciu de la Ipsos Interactive Services, Irina Ticu de la Delphi Packard şi Mădălina Groza de la Orange se numără printre cele mai mediatizate cazuri de angajaţi tineri care ar fi fost răpuşi de maladii ale secolului XXI, stresul şi munca în exces, neconsiderate însă boli profesionale.

Există două modalități prin care putem privi legătura dintre stres și leadership: fie ne putem gândi că șefii sunt mai stresați decât subalternii pentru că au o responsabilitate mai mare, fie putem considera că șefii sunt mai puțin stresați pentru că tocmai relația șef-subaltern este cea care pune presiune pe cel din urmă.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Respectul faţă de ceilalţi ar trebui să fie un comportament-standard la locul de muncă, indiferent de rol, rang sau reputaţie. Numai că, pe măsură ce companiile devin din ce în ce mai mari, virtuale şi stresate, această presupunere poate intra într-un declin brusc dacă nu ne concentrăm atenţia pe ea într-un mod mai explicit.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Plictiseala e surprinzător de stresantă. Iar atunci când suntem ocupaţi şi aglomeraţi, dar tot ne plictisim, e şi mai rău. Oare câţi dintre noi ne simţim aşa? Eu da, şi bănuiesc că mulţi oameni se simt la fel.

E o nebunie, spunea Einstein, să faci aceleaşi lucruri şi să aştepţi alte rezultate. O criză, fie ea la nivel individual, de cuplu, organizaţional sau societal, îţi arată că e musai să schimbi modurile în care ai gândit şi acţionat până atunci. Nu fac excepţie nici modelele de dezvoltare a capitalului uman. Competenţa în utilizarea vechilor modele, oricât de reputate, nu mai ajută; acum, cruciale sunt cunoştinţele şi competenţele necesare pentru a elabora şi testa modele noi, creativitatea, inovaţia, curajul.

Un procent de 35% dintre participanţii la un studiu regional (România, Serbia şi Bulgaria) realizat de BestJobs în colaborare cu CeeVee.com, declară că se simt foarte stresaţi, procentajul fiind similar cu cel al persoanelor care au afirmat că petrec mai mult de 8 ore la locul de muncă.

Testaţi cele câteva soluţii de mai jos. Sunt la îndemână şi vă garantez că veţi reuşi o comunicare mai constructivă, veţi reduce stresul şi veţi face echipa mai productivă.

Atunci când se află zvonul, sau când compania anunță că se fac restructurări, majoritatea angajaților încearcă să pară că sunt invizibili.

Locul de muncă poate fi un adevărat chin daca te lași doborât de stres și de probleme. Degeaba esti un profesionist desăvârșit dacă nu dai randament la job pentru că te lasă nervii. Câteva sfaturi pentru a te ajuta să treci peste obstacole...

Stresul corelat cu locul de muncă este în creştere. Pe fondul crizei, a instabilităţii locurilor de muncă şi a diminuării salariilor, angajaţii au devenit tot mai stresaţi. Şi dacă sunteţi suficient de norocoşi să aveţi un loc de muncă, responsabilităţile în plus şi incertitudinea viitorului apasă şi mai mult asupra sănătăţii dumneavoastră.

Job-urile stresante nu sunt întotdeauna mai bine plătite, arată un studiu realizat de CareerCast.com 

Avem emoţii zilnic! Un studiu efectuat de Gallup International arată că doar la serviciu avem aproximativ 20.000 de emoţii zilnic. Cam câte dintre aceste sunt negative? 

Noţiunea de sport extrem variază în funcţie de nivelul provocărilor la care suntem dispuşi să luăm parte. Pentru oamenii mai comozi dormitul la cort poate fi deja o activitate extremă, iar pentru cei bine pregătiţi şi aventuroşi coarda de bungee poate fie un „déjà connu“. Teambuildingul extrem reclamă depăşirea barierelor emoţionale în primul rând, şi apoi a celor fizice, în echipă.