Ți s-a întâmplat vreodată să pierzi trenul si să îți fie foarte greu să te reorganizezi? Te plictisești des încât uneori te plimbi prin camera ta încercând să-ți găsești o ocupație? Nu poți spune nu ieșirilor în oraș? Facultatea, jobul actual, ajutoarele sociale, prietenii, ședințele de formare profesională (trainingurile) la care te tot duci nu par a fi un suport profesional real în viața ta? Mai mult, lucrezi cu oameni care-ți mănâncă timpul, care se panichează la fiecare proiect, poate oameni care nu sunt de vârsta sta și simți că locul tău nu este acolo și că tinereța și perspectiva ta profesională suferă din cauza acestui lucru? Este posibil, bineînțeles. Tot posibil este să ieși însă din această situație.

Cu toţii ne dorim un loc de muncă sigur, însă pe piaţă muncii din 2015, acest lucru nu este deloc uşor de obţinut, mai ales că aproape nimeni nu este de neînlocuit. Sunt însă câteva lucruri pe care le poţi face pentru a fi cât mai greu de înlocuit, iar wall-street.ro îţi prezintă câteva idei. 

Plecând de la principiul general al protecției împotriva actelor de hărțuire, doctrina a dezvoltat cazul particular al hărțuirii la locul de muncă denumit și mobbing.

Mai mult de 1000 de joburi europene sunt disponibile pentru români. Angajatorii din Spațiul Economic European le-au pus la dispoziţie românilor 1376 de locuri de muncă prin intermediul rețelei EURES România.

Dreptul salariaţilor la formare profesională este expres reglementat de legislația muncii prin Codul Muncii și Ordonanța Guvernului nr.a 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor. Astfel, angajatorii care au cel puțin 21 de salariați au obligaţia de a asigura participarea la programe de formare profesională pentru toţi salariaţii.

Orele pierdute pe drum, stresul deplasărilor, modelul „9 to 5”, „un birou-ataşat-unui-om”, întâlnirile face-to-face, teritorialitatea, statusul şi ierarhiile tradiţionale, suprapuse peste obsesia prezenteismului, încep să pălească. Anarhismul tinde să ia locul Big Brother-ului de la locul de muncă, iar provocarea este de a schimba modelul organizaţional – de la control la cel bazat pe încredere.

Orice film romantic se termină în momentul în care cei doi îndrăgostiți reușesc să facă față tuturor provocărilor care apar pe parcursul relației lor și să rămână împreună. Dar nimeni nu ne-a spus până acum ce se întâmplă cu ei după. La fel este și în cazul jobului ideal. După ce depunem eforturi supraomenești, îl obținem. Dar ce facem mai departe? Cum reușim să rămânem îndrăgostiți de locul de muncă mult visat când adrenalina războiului proaspăt câștigat începe să-și piardă din intensitate?

În urmă cu zece ani, Genpact deschidea primul său centru din România, la Bucureşti. La momentul respectiv, industria de outsourcing se afla în prima etapă a dezvoltării pe plan global, iar în România, aceasta a crescut odată cu toate companiile care au investit și au ales să deschidă birouri aici. La nivel internațional, domeniul outsourcing-ului nu era pe deplin înțeles, și nici direcția în care urma să se dezvolte.

Se întâmplă uneori să ai doi sau mai mulţi şefi. Şi să îţi dea toţi, în acelaşi timp, lucruri de făcut. În funcţie de oamenii cu care lucrezi, dar şi de conştiinţa ta profesională, poţi face tot ce îţi dau şefii să faci sau poţi să nu faci nimic. Ce alegi?

Românii nu ştiu să se promoveze şi îşi anulează singuri şansele de angajare, încă dinainte de a se prezenţa la interviuri. CV-uri cu fotografii în costume de baie sau de la nuntă, plus calităţi şi aptitudini pe care nu le pot demonstra, îi scot din start din cursa pentru un loc de muncă. 

40 de studenți din Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria au participat în perioada 4-9 august la Școala de vară internațională SMARTUp, organizată la București de Junior Achievement România (JA) și Citi Foundation. Timp de șase zile, ajutați de traineri JA și de consultanți voluntari de la Citi, tinerii și-au însușit și dezvoltat abilitățile antreprenoriale și de inovare de care au nevoie pentru a putea genera valoare adăugată pe piață și locuri noi de muncă în țările lor.

Românii încep să lucreze înainte să împlinească 20 de ani, media exactă fiind de 19.8 ani. În marea majoritate a cazurilor aceştia îşi încep activitatea profesională în timpul verii, odată intraţi în cea mai lungă vacanţă din an, se arată într-un studiu realizat de site-ul de locuri de muncă smartdreamers.ro. 

Compania X angajează. Cine este compania „X”? Atunci când își caută un loc de muncă, majoritatea tinerilor caută companii mari, cu posibilitate mare de dezvoltare, companii care au un renume în domeniul în care activează. Dar cum își construiește compania această identitate?

Eşti foarte implicat în munca ta, dar te-ai întrebat vreodată de ce? Există mai multe tipuri de angajament la locul de muncă şi cu singuranţă te încadrezi într-un anumit profil. Şi să nu crezi că şefii tăi nu au criterii pentru a vedea dacă eşti sau nu dedicat muncii pe care o faci.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Dezvoltarea abilităţilor angajaţilor este, în ziua de azi, o prioritate majoră pentru companii şi pentru manageri. Numărul celor care se înscriu în programe prin care învaţă noi abilităţi şi capătă noi cunoştinţe valoroase pentru profesia lor a urcat brusc în ultimii ani, generând o creştere a pieţei globale a educaţiei de afaceri post-universitare până la o valoare anuală de peste 70 miliarde $. Angajaţilor li se cere să participe la conferinţe, să citească studii de caz, să urmărească înregistrări video şi „să-şi încerce mâna” participând la simulări – toate cu scopul ca ei să capete idei noi şi să deprindă tehnici noi. 

Leadershipul nu constă într-o funcţie, ci într-o poziţie pe care ţi-o câştigi. Nu degeaba marea majoritate a angajaților care părăsesc companiile, își părăsesc de fapt, șefii. Liderii nu au un privilegiu prin acest statut, cât au o obligaţie faţă de cei pe care îi îndrumă.

Poate crezi că un MBA va fi că o trambulină în carieră ta, dar adevărul este că sunt metode mult mai ieftine şi simple de a atinge reuşită. Cinci dintre ele sunt chiar aici şi îţi ia doar un minut să le descoperi. 

Angajatorii au datoria legală și morală să le asigure angajaților locuri de muncă sănătoase și sigure, atrage atenția Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat în Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Sunt lucruri pe care le faci la serviciu şi care nu doar că îţi distrug ziua de lucru, ci te şi îmbolnăvesc. E de ajuns uneori să faci mici schimbări, să te mai ridici de pe scaun sau să încetezi să îţi verifici e-mail-ul la fiecare cinci minute. În cele ce urmează, vezi care sunt obiceiurile care îţi distrug ziua de lucru şi află cum le poţi combate.