Aproape două treimi (63%) dintre angajații români consideră că șeful ideal oferă feedback și îi ajută să își consolideze cunoștințele, arată rezultatele celei mai recente cercetări Ascendis. Peste jumătate dintre respondenți văd în liderul ideal o persoană capabilă să întărească încrederea angajaților pentru obținerea succesului și să stabilească obiective realiste. 

Cercetările mele arată că liderii care „deraiază” sau care au performanţe sub aşteptări în noile lor roluri sunt cei care, în primele 90 de zile de la numirea în funcţie, cad în nişte „capcane” destul de comune. Nu cumva ți s-a întâmplat și ție? I-ai văzut pe alţii păţind același lucru? 

Studierea unui EMBA presupune mult efort, timp, nevoia de perfecţionare continuă, implicare şi susţinere din partea familiei. Fără aceste ingrediente, care să te ajute să treci cu succes de testele pe care ţi le oferă un MBA, Alina Drăgănescu, Enterprise Product Marketing Team Lead la Bitdefender, n-ar fi crezut că va ajunge în top. Cum a ajutat-o?

Sunt atât de multe provocări în business încât curajul pare, uneori, a fi ultimul lucru la care mai avem timp să ne gândim. Prinși în procese, deadline-uri, ședințe și statusuri, cine mai are timp să își pună probleme de curaj? Totuși, de ce e important să fim curajoși – ca lideri? Și cât e risc, cât e curaj? Ce ne reprezentăm, de fapt, prin acesta?

După o experiență de 18 ani în HR, Judith Kis, Director Resurse Umane Groupama Asigurări consideră că indicatorii de performanță și strategia companiei sunt fundamentul oricărei strategii de HR. În cei 18 ani, Judith a învăţat că o persoana nu poate considera niciodata ca stie suficient, trebuie sa invete si sa se dezvolte continuu. O altă lecție pe care Judith a învățat-o este că, deși nu pare la prima vedere, nu există leadership fără bun simț și respect pentru ceilalți.

Am citit zeci de articole despre ceea ce trebuie să facă sau să nu facă un lider, despre calitățile indispensabile unui lider adevărat, despre ceea ce-l deosebește pe el de un șef oarecare. N-am citit, însă, prea multe despre ce așteaptă angajații de la un lider, deși aceștia și nu liderul constituie coloana vertebrală a organizației. 

Legătura dintre leadership și creșterea performanței organizațiilor pare evidentă după atâtea best-seller-uri de literatură de business care au abordat această temă. Ea devine însă foarte clară atunci când studiem profilele executivilor ale căror povești de succes au devenit deja subiecte de articole de specialitate sau de biografii. Ce au făcut ei mai mult sau mai bine sau altfel?

Se spune că un lider bun pune preţ pe satisfacţia angajaţilor. Dar un lider de excepţie este mai degrabă interesat de engagement-ul angajaţilor, reieşit din satisfacţia acestora. Pentru că engagement-ul ne arată nu doar cum se simt angajaţii la locul de muncă şi cum privesc ei relaţia cu managerii, ci şi cât de dornici sunt să înveţe, să se dezvolte profesional. Iar dacă satisfacţia se naşte din beneficii tangibile, precum o masă de foosball sau un abonament la sală, engagementul este insuflat în primul rând de lider.

De un an și jumătate conduc departamentul de creație de la Publicis România. Cred cu tărie că nimic nu e imposibil, atât timp lucrezi din greu să faci lucrurile să se întâmple. Și mai cred că munca și pasiunea dau întotdeauna cele mai bune rezultate. Sunt mulți oameni care mă inspiră, mă uit în jur și absorb „înțelepciunea” de oriunde îmi iese în cale. Poate fi oricine – de la Marcus Aurelius, la bona băiețelului meu. Dar nu e întotdeauan uşor să fii lider între creativi, oameni care refuză, de obicei, orice autoritate.

Primirea unui feedback bun din partea angajaților tăi sau a subordonaților este unul dintre cele mai mulțumitoare lucruri care ți se poate întâmpla ca lider. Alături de ceea ce știi să faci sau de ceea ce trebuie să înveți nou să faci, stau – în egală măsură  – lucrurile pe care e necesar să nu le faci. Și aceste lucruri sunt atât de importante încât ele se află chiar în miezul crizei de leadership cu care nu doar România se confruntă, ci societatea, la nivel global. Mai jos găsiți câteva exemple de cum să nu te comporți ca lider.

Liderii buni pun întrebări extraordinare este o colecție de întrebări care transformă. John Maxwell te învață să pui întrebări relevante pentru trei destinatari: ție însuți, echipei tale și oamenilor care te inspiră. Pentru fiecare dintre ele este nevoie de pregătire: un timp în care cercetezi, planifici și alegi acele întrebări care pun lumea în mișcare. Întrebările bune extrag esența, dau motivația și conduc spre acțiune.

Fac parte dintr-o organizaţie în care „Big is beautiful”. Concret, strategia de prezenţă pe piaţă este construită în jurul paradigmei de valoare adăugată, izvorâtă din prezenţa extinsă, din sinergia unor resurse semnificative şi, mai ales, dintr-un portofoliu complex de clienţi şi dintr-un brand construit pentru a fi relevant pe scară largă. Am descoperit că frumusețea lui „a fi mare” se traduce, din ce în ce mai mult, în a fi relevant. Parafrazând – „Big must be relevant”. 

Mulţi oameni se gândesc la leadership ca reprezentând o vocaţie, dar, în realitate, leadership-ul este un proces psihologic - de infuențare a celor din jur pentru a lăsa de o parte agendele personale şi a coopera pentru binele grupului. Organizaţiile sunt mai mari, grupurile de muncă sunt mai organziate şi complexe decât cele de acum mulţi ani în cadrul cărora au fost dezvoltate iniţial tiparele psihologice pe baza cărora încă interacţionăm astăzi. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Studiile care au fost făcute asupra stării de spirit a angajaţilor arată că ei îşi detestă joburile, că nu au încredere în liderii lor şi că nu sunt implicaţi şi dedicaţi. Dacă eşti lider – sau dacă eşti un aspirant la poziţia de lider – asemenea concluzii ar trebui să te înspăimânte. Oare să fie organizaţiile din lumea modernă construite în aşa fel încât liderii sunt predestinaţi să eşueze în ceea ce fac? Sau este posibil să depăşeşti aceste probleme de leadership – iar dacă este aşa, atunci cum ar trebui să procedezi? Cum poţi să devii un lider mai bun, dacă nu chiar unul măreţ, într-un asemenea mediu?

Ne lovim deseori de situații în care ne dorim cu tărie să fi avut puterea să schimbăm un om sau un grup de oameni. Să ni se pară revoltătoare o idee sau o situație și să ne frustreze încăpățânarea cu care grupul respectiv o susține. De nenumărate ori, renunțăm. Ridicăm din umeri și ne spunem că, pur și simplu, nu se poate… 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Industria serviciilor prin care sunt furnizate tehnici de meditaţie – prin care se atinge şi se menţine starea de conştienţă şi de atenţie vigilentă la ceea ce se întâmplă în momentul prezent – urmează rapid aceeaşi tendinţă de creştere pe care au înregistrat-o serviciile prin care sunt furnizate tehnicile yoga, în sensul că este pe cale să devină, de asemenea, o industrie de ordinul miliardelor de dolari. Nu este atunci nici o surpriză faptul că popularitatea meditaţiei creşte, de asemenea, în rândul Chief Executive Officerilor şi al directorilor executivi din top managementul companiilor. De ce preferă liderii din mediul de afaceri să adopte meditaţia în loc să se ducă, de exemplu, la şedinţe de masaj sau să joace ping-pong? Fiindcă există ceva în meditaţie care pare să le ofere Chief Executive Officerilor mai mult decât o fac, singure, recreaţia sau relaxarea.

În fiecare zi ne întrebăm ce trebuie să facem să fim cei mai buni, să devenim lideri între semenii noștri. Ei bine, un lucru bun de făcut este să acumulezi informație despre succesul altora, despre parcursul profesional și personal al oamenilor care au avut sau au succes. Andy Szekely a sintetizat câteva lecții de leadership de la șapte mai lideri ai lumii.

Inflația mică, sub 2%, simplificarea sistemelor de plată a impozitelor, necesitatea dezvoltării infrastructurii, păstrarea angajaților bine pregătiți și încrederea în moneda unică europeană sunt cele mai importante previziuni ale antreprenorilor și managerilor români pentru 2016. Spre deosebire de alte țări, oamenii de afaceri români consideră că cel mai important deziderat al României este dezvoltarea infratructurii chiar în detrimentul educației și sănătății.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Dacă ai surprins vreodată o căprioară cu farurile maşinii, ai văzut care este prima reacţie în faţa incertitudinii: cea de a rămâne complet nemişcat, ca şi cum ai fi paralizat. Status quo-ul pare să fie situaţia cea mai puţin periculoasă din care să evaluezi ceea ce ar fi de făcut.

O persoană care își asuma doar succesul echipei sale și aruncă eșecul în cârca altora, care dă doar ordine fără să se implice activ în munca propriu-zisă este doar un șef ca oricare altul, niciodată un lider.