Ca să acorzi pe termen lung servicii excelente trebuie să ai o cultură a serviciilor, le-a transmis Ron Kaufman, consultant în relațiile cu clienții, autor și speaker recunoscut internațional, sutelor de manageri și profesioniști reuniți, la sfârșitul săptămânii trecute, la workshopul „Creating a Service Culture in Romania”. „Creează valoare pentru clienți prin acțiunile tale și vei obține apoi și creșteri de venit, profit și cotă de piață”, a subliniat Ron Kaufman.

Romanian Executive Summit continuă în 2016 cu cea de-a doua ediție a evenimentului dedicat managerilor de top din România. La fel ca și în ediția anterioară, managerii vor lua parte la workshopuri ciclice, care se vor desfășura în paralel și vor fi susținute de executive coach cu experiență în dezvoltarea profesională și personală a liderilor: Ștefan Andrei, Madi Rădulescu, Rodica Obancea și Mihai Stănescu.

Pe perioada cât va fi la conducerea unei companii, un CEO va avea nevoie „ să umple scaunele” din echipa de conducere (boardul director). Sunt câteva sarcini pe care un lider trebuie să le îndeplinească pentru a face față consolidării afacerii. Din acest motiv Leadership Daily Advisor ne dă câteva criterii care pot ușura îndeplinirea sarcinilor.

„Românii sunt ambițioși și dornici să învețe cum să facă lucrurile mai bine”. Asta a aflat Luca Schianchi, italianul care conduce fabrica Procter Gamble din Urlați, încă din toamna lui 2012. Și-a fixat ca obiectiv, la primul său mandat de CEO din întreaga carieră, ca fabrica pe care o conduce să devină cea mai bună din Europa. Se spune că a reușit. Schianchi a povestit pentru Revista CARIERE care sunt „regulile” care-i determină pe oameni să dea ce-i mai bun din ei.

„Atragerea femeilor în structurile de leadership nu este doar o chestiune etică. În condițiile în care ele reprezintă jumătate dintre talentele disponibile de piața muncii și jumătate dintre consumatori, este vorba despre o logică de business sănătoasă, care permite diversitatea de opinii și decizii mai bune.” Comentariul îi aparține lui Jonas Prising, CEO ManpowerGroup. Potrivit lui, managementul fiecărei companii trebuie să își asume această atragere de talente. „Responsabilitatea pentru a crea și a milita pentru o cultură a incluziunii conștiente este a leadershipului senior din companie. Schimbarea reală necesită timp, concentrare și disciplină.” Iată și câteva soluții care reies în urma raportului dat publicității de ManpowerGroup în luna martie. 

Studiile de specialitate relevă faptul că în România există un stil de leadership preponderent autocratic, genul șefului atotputernic care “le știe pe toate”, ia decizii arbitrare și așteaptă, în schimb, loialitate din partea subordonaților săi. Speakerul internațional Jim Bagnola, expert în leadership, consideră acest stil de a conduce unul păgubos pentru companie. Soluția lui este un sistem bazat pe parteneriat, în care toți membrii organizației să fie, la rândul lor, lideri. 

Liderii își influențează echipa prin instrumente de natură psihosocială: motivare, implicare în realizarea obiectivelor, generarea satisfacţiei. Întrebarea pe care şi-o pun astăzi multe persoane şi la care încercăm să oferim un răspuns imparţial (sau poate un pic subiectiv) ar fi: Cine este mai potrivit într-un post de conducere: femeia sau bărbatul? 

După o experiență de 18 ani în HR, Judith Kis, Director Resurse Umane Groupama Asigurări consideră că indicatorii de performanță și strategia companiei sunt fundamentul oricărei strategii de HR. În cei 18 ani, Judith a învăţat că o persoana nu poate considera niciodata ca stie suficient, trebuie sa invete si sa se dezvolte continuu. O altă lecție pe care Judith a învățat-o este că, deși nu pare la prima vedere, nu există leadership fără bun simț și respect pentru ceilalți.

Anul acesta am finalizat o cercetare împreună cu Şcoala de Studii Politice şi Administrative, Catedra de management, izvorâtă din dorinţa de a înţelege profilul psihologic al generaţiei digitale din România. Am aplicat instrumentele ştiinţifice, valide şi predictive, Hogan Assessments, adaptate cultural şi certificate de Colegiul Psihologilor din România, pe un eşantion de 2.255 de tineri care lucrează. Am comparat datele apoi în interiorul generaţiei, pentru a surprinde dacă există diferenţe între anumite caracteristici psihologice la nivel de femei şi bărbaţi. Am analizat datele evaluărilor pe generaţia digitală versus eşantionul de 5.345 de adulţi care lucrează, din alte generaţii şi am tras câteva concluzii despre leadershipul generaţiei Millenials.

Paşii de parcurs spre a deveni un HR business partner care creează şi livrează valoare au fost prezentaţi în detaliu de Dave Ulrich, cel mai influent lider internaţional în resurse umane, în cadrul Master Class–ului cu tema “Emerging HR Competencies”. Dave a venit pentru a treia oară în România, la invitaţia HR Club, pentru a susţine Master Class-ul şi pentru a evalua cele mai valoroase proiecte, înscrise la categoria Strategie de Resurse Umane, în cadrul Concursului de Excelenţă în Resurse Umane, organizat de HR Club. Câştigătorul premiului Dave Ulrich Award for HR Value Creation este Banca Comercială Română, pentru proiectul Adapting HR to Digital Retail Banking.

Nu orice personalitate, din orice domeniu ar fi ea, este un lider. Asta crede Andrei Ţărnea, directorul executiv al Institutului Aspen din România, care ne-a povestit într-un interviu în exclusivitate pentru Revista CARIERE ce înseamnă pentru el, dar şi pentru organizaţia pe care o conduce conceptul de leadership. 

Legătura dintre leadership și creșterea performanței organizațiilor pare evidentă după atâtea best-seller-uri de literatură de business care au abordat această temă. Ea devine însă foarte clară atunci când studiem profilele executivilor ale căror povești de succes au devenit deja subiecte de articole de specialitate sau de biografii. Ce au făcut ei mai mult sau mai bine sau altfel?

Leadershipul nu-i o uniformă și, cu toate astea, dacă îl vezi, îl recunoști. După ce? Greu de zis. M-am gândit de multe ori ce anume îi diferențiază pe lideri „de restul”, de se disting atât de limpede între ceilalți, câteodată chiar fără să scoată vreun cuvânt. Dincolo de „aura” pe care o au liderii autentici, trebuie să fie ceva în prezența lor, ceva din sfera acțiunii – până la urmă, nimeni nu se naște cu un nimb deasupra capului.

Putem face plăți rapid prin Internet, dar o relație autentică cu oamenii nu se poate face printr-un click. Indiferent cât de mult ne ajută social media și toate instrumentele, relațiile reale se crează prin contact direct. Indiferent că ești liderul unei echipe formate din 2 persoane sau al unei companii de 2.000 de persoane, pentru a reduce abstractizarea și a te apropia mai mult de oamenii tăi îți recomand ceea ce eu numesc „Sistemul de 5 reguli pentru motivare prin dezabstractizare”.

Haideţi să ne așezăm în pantofii unui business owner. Să scoatem din dulap costumul la dungă şi să vedem cum gândeşte. Ce vreau eu ca business owner? Păi, simplu! Am făcut un business ca să am profit. Şi ca să am profit, vreau lângă mine oameni care vor acelaşi lucru: profit. Şi nu doar că îl vor, ci sunt şi capabili să-l obţină. Adică nu doar să fie credibili atunci când spun că vor face profit, ci să şi demonstreze acest lucru cu fapte concrete. 

Numeroase studii demonstrează că liderii eficienţi sunt răspunzători de bunăstarea unei companii (profit mai mare, reputaţie bună internă şi externă, angajaţi mai fericiţi şi mai sănătoşi etc). Liderii ineficienţi determină declinul companiilor, al brandurilor, fluctuaţie de personal, lipsa de angajament şi chiar falimente. Prin urmare, calitatea leadershipului într-o organizaţie nu este un trend trecător şi nicidecum o chestiune aflată doar pe agenda HR-ului. 

S-a scris foarte mult despre cum ar trebui să fie un manager bun, sunt școli care te pot învăța asta, sunt nenumărate definiții și tipologii. După 10 ani de antreprenoriat, îmi pun din ce în ce mai des această întrebare. Ce înseamnă, ce ar trebui să fac sau cum ar trebui să mă port cu colegii mei, astfel încât să spună despre mine că sunt un manager bun? Am un băiat de 4 ani și mi se întâmplă destul de des să fac comparații între rolul de părinte și rolul de manager. Mi-am dat seama că se întâmplă multe lucruri asemănătoare între creșterea și educarea unui copil și creșterea și managementul unei echipe, între parenting şi leadership.

Subiectul articolului este, fără doar și poate, pasiunea mea de-o viață: esența leadershipului, miezul capacităților și calităților actului de conducere. După aproape 20 de ani de coaching în România – 90% dintre clienți fiind lideri ai companiilor care activează sau au activat în piața locală de business – am decis că a venit vremea să împărtășesc câte ceva din experiența de lucru cu cei care conduc lucrurile înainte.

În esență, leadershipul reprezintă influență. Un lider adevărat va urmări să aibă un impact pozitiv asupra mediului său, își va fixa țeluri înalte și va munci necontenit pentru a le atinge. Oamenii îl vor urma fără ezitare pentru încrederea pe care o au în el, pentru viziunea sa și puterea de a–i inspira să-și depășească propriile bariere.