Și-a început cariera ca programator IT, iar de la vârsta de 27 de ani a devenit antreprenor și membru fondator în mai multe companii, pe care le-a vândut sau dezvoltat în Europa de SE de-a lungul anilor, toate din domeniul IT și care dezvoltă sau distribuie soluții software B2B. În prezent, este CEO SoftOne România și Business Development Director pentru țările Europei de Sud-Est pentru SoftOne Technologies (sediul central din Grecia). 

Peste 400 de profesioniști ai resurselor umane și manageri de companii au participat la cea de-a 13-a ediție a conferinței nationale HR Club, HighFuture Conference
 

Nu este un secret faptul că milenialii sunt în număr din ce în ce mai mare pe piața forței de muncă. Angajații născuți în anii ’80 și ’90 vor reprezenta 75% din forța de muncă până în anul 2025. Între mesaje text, YouTube, Photoshop și meme-uri, milenialii s-au obișnuit cu un anumit tip de angajament la job. Ei nu mai sunt mulțumiți cu același program de leadership precum vechea generație de manageri. Organizațiile trebuie, deci, să adopte noi abordări pentru învățare și dezvoltare, ca să satisfacă nevoile acestei generații.

De zece ani antrenez conducători şi observ tot mai mulţi lideri obosiţi, cu agende tot mai încărcate, care frecvent ies dintr-o şedinţă şi intră în alta. Rar au timp să respire, sătui de jocurile de putere din organizaţii, de timpul pierdut în luptele politice şi de sentimentul de lipsă de sens.

Există diferite motive pentru care oamenii părăsesc un loc de muncă. Un sondaj Gallup arată că, managerii sunt responsabili pentru 60% din motivele pentru care oamenii demisionează. Potrivit aboutleadership.com anumite comportamente ale liderilor și managerilor îi determină pe oameni să-i urmeze. 

Liderii care manifestă caracteristicile VUCA (Volatility, Uncertainty, Complexity și Ambiguity) – volatilitate, incertitudine, complexitate şi ambiguitate – ajung să sufere de „efectul triplei decuplări” – paralizați, orbi și surzi.

Leadershipul este un termen des invocat, mai ales în mediul corporate. Cei care ocupă poziţii de top management în cadrul multinaţionalelor se bazează, în toate acţiunile pe care le întreprind, pe acest concept.

«Fac parte dintr-o echipă – fac parte dintr-o mare familie». Cel mai adesea auzim aceste cuvinte în rândul sportivilor. Dacă e să ne raportăm la două echipe care dispun de aceleaşi resurse financiare, ne dăm seama că fiecare din ele are acces la aceiaşi jucători, aceiași antrenori, la acceaşi documentație pentru strategii și totuşi de cele mai multe ori la finalul jocului avem o singură echipă câştigătoare.

„Îmi doresc să văd femeile mai implicate în politică dar pledez în continuare pentru diversitate. Cel mai simplu argument ar fi dacă sunt atât de buni organizatori bărbații, de ce situația merge atât de prost?” își argumentează profesorul Steve Jarding pledoaria sa pentru o prezență mai puternică a femeilor în politică și afaceri. El consideră că cea mai mare greșeală este aceea că leadershipul este foarte des asimilat momentului, pe principiul «am fost ales, sunt lider». Steve Jarding spune că oamenii devin lideri prin ceea ce fac o perioadă îndelungată de timp contribuind prin acțiunile lor la o societate mai bună. Steve Jarding, specialist în politici publice, a vizitat țara noastră la invitația RISE Consortium și a acordat un interviu pentru Revista CARIERE.

Întreaga societate suferă de o lipsă acută a valorilor, care se reflectă puternic în toate domeniile, de la politică până la leadership. Tinerii sunt tot mai puțin pregătiți să îi înlocuiască pe liderii experimentați, care se apropie de pensionare, și sunt copleșiți când trebuie să devină ei înșiși conducători ai organizațiilor din care fac parte.

UMANager a apărut în urmă cu șase ani, în ideea de a dezvolta o comunitate de afaceri sănătoasă, care să asimileze „etica” drept reper în business. Proiectul a fost lansat la inițiativa a patru personalități din mediul de afaceri românesc: Steven van Groningen, Wargha Enayati, Septimiu Postelnicu și Silviu Hotăran. Momentan, ia forma unor conferințe și ateliere unde oameni de afaceri arată cum au pus baza unor businessuri durabile și mature în țară.

La baza unui leadership eficient, de durată, stau integritatea şi comportamentul etic. La rândul ei, integritatea personală reprezintă fundaţia integrităţii şi eticii întregii organizații. Pornind de la aceste afirmaţii, voi analiza cele două noţiuni şi convergenţa lor. După cum veți observa, nu se poate vorbi despre leadership în absența eticii.

Reflecţie. Timp de gândire. Introspecție. Nu ne pregăteşte nimic cu adevărat pentru a fi lideri. Fără autocunoaştere şi înţelegerea propriei fiinţe, abilităţile de leadership vor fi umbrite de „zone oarbe” şi o creştere înceată.

Dacă e să caracterizeze în două cuvinte ultimii zece ani, Daniel Harari, CEO-ul companiei franceze Lectra, folosește termenii „incertitudine“ și „schimbare“. „Au devenit norme. Trebuie să te reinventezi tot timpul. Dacă vei continua să lucrezi ca și până acum, vei eșua.”

Etimologia cuvântului criză presupune “o alegere” şi nu “o punere în discuţie a unui lucru” sau chiar “o situaţie fără ieşire”. În greaca lui Socrate, de unde vine în limbile noastre moderne, krisis însemna “a separa”, “a distinge”, deci a face o analiză şi a acţiona în consecinţă. 

Superficialitatea, o caracteristică a vremurilor în care trăim, alimentează criza leadershipului. Așa se explică de ce imaginea liderului ajunge să conteze mai mult decât substanța lui. Politologul Cristian Pîrvulescu explică de ce această criză este alimentată de individualismul epocii în care trăim, o epocă în care nevoia de recunoaştere se rezolvă prin mediatizare mai mult decât prin asumarea responsabilă a actului conducerii.

Lipsa educației este factorul cel mai important care alimentează criza leadershipului local, în opinia filosofului și scriitorului Andrei Cornea. La segmente largi ale populației, el remarcă absența cunoștințelor esențiale, dar și deficitul de analiză critică, incapacitatea de exprimare corectă gramatical și bine articulată logic. Între “a putea”, “a nu putea” și “ce e de făcut”, vă propunem, în serial, o “dezbatere în scris” pe tema diverselor aspecte ale leadershipului din zilele noastre și…dintotdeauna.  
 

De mii de ani suntem fascinaţi de eroi, de la poveştile pe care le auzim de mici copii până la viaţa de zi cu zi, unde mass-media caută astfel de lideri, pe care îi premiază sau îi scoate în faţă. Dar dacă eroismul nu mai serveşte mediului complex în care acţionăm? Dar dacă “liderii-eroi” limitează potenţialul de dezvoltare şi contribuţie al celor din jurul lor? Dar dacă începe să apară un nou stil de leadership, adaptat vremurilor incerte pe care le trăim? 

Pe lângă decalajul între teorie şi practică, am observat că anumite comportamente pe care le admirăm la liderii pe care îi vedeam ocazional la evenimente nu le apreciam deloc la cei cu care lucram zi de zi. Este vorba despre charismă.

Primul contact cu golful l-a avut în România, în școala generală, când juca pe terenul de minigolf de la Mamaia aproape în fiecare zi. Ulterior a intrat în golful tradițional în Australia în anii ’80 după terminarea colegiului. I-a plăcut foarte mult și a vrut să înțeleagă cât mai mult, așa că a mers în Statele Unite pentru a-și continua pregătirea în golf...