Când te urci în autoturismul pe care îl va conduce campionul de raliuri Titi Aur, ştiind că urmează să mergi nu pe patru, ci pe două roţi, ai un sentiment interesant: nu simţi frica, şi asta pentru că ai încredere în omul de la volan. Tot ce ai de făcut este să te bucuri de injecţia de adrenalină şi de magia cu care, într-o fracţiune de secundă, privirea ta devine aproape perpendiculară pe linia orizontului. Ceva emoţii ai, totuşi, pentru că uiţi să apeşi butonul de înregistrare al camerei video, descoperind asta la mult timp după ce închei interviul şi vizita de trei ore la Academia Titi Aur, numele generic al celui mai mare autodrom din această parte a lumii.

De la Marie Curie încoace, rolul femeilor în cercetarea ştiinţifică, oricare ar fi domeniul, a fost recunoscut şi apreciat în întreaga lume. Deşi în 1903 cercetătoarea poloneză a fost prima femeie care a câştigat premiul Nobel, în 2015 există încă domenii considerate specifice bărbaţilor, cum ar fi robotica. Faptul că o femeie conduce un laborator de robotică este un lucru special. Faptul că acea femeie este şi profesor la Berkeley e cu adevărat excepţional, mai ales că vorbim despre o româncă. V-o prezentăm pe Anca-Diana Drăgan, tânăra brăilenacă profesor la una dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, într-un interviu în exclusivitate pentru Revista Cariere.

Dan Mitrea este un medic cu vocaţie. Deși are doar 28 de ani, îţi dai seama de asta din pasiunea cu care vorbeşte despre medicină şi despre cazurile pacienţilor săi. Acest lucru era însă previzibil, este la a treia generaţie de medici în familie. Este însă şi un antreprenor de succes. În 2010, a fondat clinica Intermedicas, clinică de second opinion şi case management, cu un capital de 1000 de euro și a ajuns, în doar cinci ani, la o cifră de afaceri de mai mult de 500.000 de euro pe an. A avut ambiţie, pasiune, sfaturile unui trader de pe Wall Street,  parteneri şi manageri care au crezut în el. Despre drumul parcurs de Dan Mitrea până aici, principiile şi planurile lui, dar şi despre proiectele de viitor, pentru că nu intenţionează să se oprească aici, tânărul medic a vorbit într-un intreviu în exclusivitate pentru Revista Cariere.

Delia Iliasa este, de doi ani și jumătate, General Manager al companiei de fitness Club Moving România, o franciză a Groupe Moving France care a intrat pe piața din România în 2010. Delia a fost cooptată în companie pe poziția de Sales and Marketing Manager pentru clubul deja deschis. Pe măsură ce businessul a început să se dezvolte și s-au deschis cluburi în mai multe orașe din țară (încă trei Club Moving și patru Moving Express), a urcat, natural, pe poziția de Sales and Marketing Manager pe întreg grupul. Ulterior, în 2012, a ajuns în cea mai înaltă funcție a unei companii, cea de General Manager.

De săptămâna trecută, Bucureştiul a devenit oficial primul oraş din lume care oferă asistenţă pentru nevăzători în troleibuze şi autobuze, cu ajutorul unui smartphone şi al unui dispozitiv special instalat în aceste mijloace de transport în comun. 40 de emiţătoare iBeacon au fost instalate pe 40 de troleibuze din capitală de pe liniile 86 şi 90, mai exact pe cele care fac legătura cu centrele de nevăzători. Sub denumirea generică de Smart Public Transport, proiectul presupune instalarea a 500 de astfel de dispozitive pe autobuzele şi troleibuzele RATB, emiţătoarele fiind create şi livrate de compania clujeană Onyx Beacon.

„Nimeni nu scapă de episoade în care se comportă prostește. Toți suntem proști, dar mai proști ca oamenii inteligenți, foarte rar...” Așa şi-a început Andrei Pleşu discursul susţinut joi, 4 iunie 2015, în cadrul evenimentului cu numărul 5 din seria „Dialoguri necesare”, intitulat „Dincolo de granițele imposturii, incompetenței și prostiei”, organizat de Revista Cariere.

O prezenţă firavă, cu un zâmbet în spatele căruia se ascund curaj, concentrare şi o îndemânare demnă de invidiat. Raluca Broască este o tânără de 29 de ani care face ceva ce mulţi dintre bărbaţi doar visează. Conduce „jucării” de milioane de dolari. Nu vorbim aici despre bolizii şoselelor, ci despre roboţi subacvatici, unii dintre ei fiind de câteva ori mai mari decât ea. De câţiva ani este pilot tehnician ROV (Remotely Operated Vehicle) pentru GSP Offshore, în Constanţa.

Ştiu c-o cheamă Lia Bugnar, că este una dintre cele mai iubite şi mai apreciate actriţe şi regizoare din România timpului meu, dar asta nu înseamnă că mi-e uşor să nu-i spun Brunhilda. De vină este, cu siguranţă, aerul ei eminamente regal.

Dacă ar fi o carte, vinul ar fi biografia unei mari doamne. Iar dacă ar fi să-l asocieze cu muzica, ar fi o orchestră, pentru că fiecare sticlă contribuie, în felul ei unic, la o melodie a simțurilor. Pentru ea, vinul este un mod de viață. Este cultură, este socializare, este o descoperire continuă și o călătorie neîntreruptă. Este, mai presus de toate, asemeni unei ființe pe care are ocazia s-o prezinte așa cum se cuvine unei lumi care nu o cunoaște pe cât ar trebui.

Companiile franceze se plâng de calitatea forţei de muncă din România. Dar vin şi cu soluţii concrete. Cartea Albă a Competitivităţii, prezentată de  Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER) și Secția Română a Consilierilor de Comerț Exterior ai Franței (CCEF) prezintă modalităţi de redresare a economiei Româneşti, care are nevoie să se transforme dintr-o economie low-cost, bazată doar pe costuri reduse cu forţa de muncă, într-una competitivă. Grupurile de lucru ale CCIFER au identificat opt domenii prioritare: formare, inovație, piața muncii, infrastructură, energie, agricultură, piețe financiare și turism.

Ulrich Roth, 54 de ani, e un german stabilit în România din anul 2000. A venit aici în calitate de expert în media şi comunicare în cadrul unui proiect de consultanţă, derulat de o firmă germană. Nu ştia prea multe despre România la vremea aceea şi, cu siguranţă, nici prin cap nu-i trecea să rămână. Situaţia s-a schimbat când a cunoscut-o pe viitoarea sa parteneră de viaţă. 

Experta anticorupţie Laura Ştefan a primit, joi, premiul "Femeia curajoasă" a anului 2015, acordat de Ambasada SUA, în cadrul unei gale la care a participat şi însărcinatul cu afaceri al SUA, Dean Thompson. Alte trei persoane au primit, totodată, premii de recunoaştere.

Avea o carieră de succes şi în România dar totuşi se simţea neîmplinit, făcea ce-i plăcea, dar nu ce iubea cu adevărat. Aşa că, într-o zi de vară, pur şi simplu a luat decizia fulger de a lăsa totul în urmă pentru a-şi urma visul: acela de a deveni un cântăreţ de succes. Povestea lui Ionuţ Tecuceanu este încă la început, dar nimic nu-i stă în cale să-şi împlinească dorinţele.  

A muncit la minus 40 de grade pe o platformă petrolieră, a urmat cursuri de supraviețuire fiind scufundată cu un modul similar unei cabine de elicopter în simulări HUET (Helicopter Under Water Escape Training) şi a ieşit din containere în flacări, pline de fum. Toate acestea ca să dea mai departe cunoştințele acumulate. La 26 de ani, Loredana trimite pe plaformele petroliere personal pe care îl va pregăti chiar ea, după ce ies pe bandă rulantă de pe băncile facultaţilor. Creează cursuri de pregătire pentru noii angajaţi ai companiilor petroliere, astfel reducând riscul de accidente în zone şi aşa foarte sensibile.

Om. Voce. Violoncel. Performance şi doină. Una dintre cele mai originale prezenţe muzicale româneşti de astăzi, un colindător asezonier, Adrian Naidin se recunoaşte în portretul de povestitor în cântec. Dar, în aceeaşi măsură, în cel relativ incomod de alergic la nedreptate.

Dacă ar fi trăit în alte timpuri, mai vechi, ar fi fost unul dintre cei mai buni fierari făuritori de arme apreciat în întreg regatul, dar ghinionul lui, s-a născut în timpurile noastre. În schimb, norocul lui este că şi în aceste timpuri creează arme demne de invidiat. La nici 30 de ani, Cristian Iamandi modelează oţelul după bunul plac în cele mai frumoase arme dacice şi cuţite româneşti.

Pianista Alexandra Dariescu este cel mai tânăr muzician român care va fi decorată cu distincția „Medalia Custodele Coroanei” de către Casa Regală a României.

Întoarcerea la simplitate, la natural, la produse cu origine cunoscută a devenit o provocare pentru doi mici antreprenori care şi-au investit banii puşi deoparte într-o idee la modă pentru societatea care se îndepărtează de consumerism. 

Nu sunt nici Spiderman, nici Superman și nici Batman. Sunt eroi, dar nu au niciun fel de superputere. Sunt oameni obisnuiți, ca mine, ca tine. Singura diferență dintre ei și noi, cei care privim de pe margine, este că ei chiar au crezut că pot schimba lumea și nu s-au lăsat și nu se lasă în continuare până nu-și îndeplinesc misiunea: să câștige în lupta cu morile de vânt.

Să vorbeşti unei mulţimi este o postură socială prea puţin confortabilă. Presupune frământări, frici, aşteptări. Acestea, pe de o parte. Pe de cealaltă, înseamnă bucuria ce-şi are sorgintea în împărtăşirea unor emoţii şi cunoştinţe cu alţi oameni. Vestea bună este că există profesionişti care ne învaţă cum putem ţine cu succes un discurs.