„Un copil obişnuit, în niciun caz ieşit din comun, cu o copilărie fericită datorită unor părinţi minunaţi, care reuşeau să menţină în casă o atmosferă tihnită“, aşa îşi aminteşte doctorul Cătălin Costovici anii de şcoală. Medicul de 44 de ani, născut la Piteşti, spune că era un copil introvertit, mereu în căutare, dornic de prieteni, pe care îi păstrează şi acum. Atmosfera din casă era lipsită de tensiuni, poate cu excepţia celor provocate de neajunsurile specifice regimului comunist. „Alte timpuri, alte orizonturi, alţi parametri, când toate erau parcă mai aşezate. Masa de la amiază, sărbătorile care se ţineau în pofida vremurilor...

Interesul lor principal în viaţă este înţelegerea lumii în care trăim. Se servesc de intuiţie pentru a prelucra informaţii, de obicei extrem de rapid şi precis, şi de capacitatea lor de a dimensiona corect o situaţie. Sunt în mod constant absorbiţi de idei şi de inovaţia din domeniul lor. Aceşti tineri pun mare valoare pe cunoştinţe şi îşi petrec o mare parte din timp căutând să dobândească o înţelegere şi mai mare a tehnologiilor care ne schimbă viaţa.

Interesul lor principal în viaţă este înţelegerea lumii în care trăim. Se servesc de intuiţie pentru a prelucra informaţii, de obicei extrem de rapid şi precis, şi de capacitatea lor de a dimensiona corect o situaţie. Sunt în mod constant absorbiţi de idei şi de inovaţia din domeniul lor. Aceşti tineri pun mare valoare pe cunoştinţe şi îşi petrec o mare parte din timp căutând să dobândească o înţelegere şi mai mare a tehnologiilor care ne schimbă viaţa.

25 de ani de carieră internaţională, zeci de colaborări cu prestigioase teatre lirice din Europa, minute în şir de aplauze... Care au fost cele mai dificile momentele, dar şi cele mai importante din viaţa artistică a marelui tenor? Aflaţi citind în continuare interviul cu Daniel Magdal.

Ce-ar fi dacă am face din alergarea uşoară în jurul parcului un mod de expresie mai creativ, individualizat prin mişcări acrobatice, sărituri peste ziduri şi peste golurile dintre clădiri, rostogoliri şi salturi de precizie? Aceasta este ideea de bază în Parkour. Practicanţii săi sunt numiţi traceur-i (bărbaţi) şi traceuses (femei). Să aruncăm o privire mai atentă la ceea ce este parkour şi filozofia din spatele lui, la cum a început şi către ce îndreaptă în viitor.

„În situaţia actuală, cea mai mare problemă este disoluţia, slăbiciunea, deficienţa nivelului normativ“ spune Vintilă Mihăilescu, încercând să ofere un diagnostic sociologic pentru starea de fapt a societăţii româneşti. În ştiinţele sociale, anomia, adică lipsa normelor, este termenul care denumeşte această stare. E diagnosticul dat situaţiilor de criză prin care au trecut multe societăţi şi reprezintă şi aspectul cel mai important care caracterizează România în prezent. „Fie că normele sunt sistematic încălcate, fie că ele nu mai sunt bine cunoscute sau nu mai sunt clare, în oricare dintre cazuri, societatea intră într-un fel de derută. Se poate întâmpla oriunde, oricând, iar dacă ne referim la România reprezintă aspectul cel mai grav al momentului. “

Sociologul Cătălin Augustin Stoica se fereşte să discute în termeni de modele ideale sau despre o „imagine de ansamblu a unei societăţi sănătoase“ spunând că în secolul al XX-lea au existat două încercări de a remodela lumea prin intermediul unor modele ideale furnizate de nazism şi comunism, care au avut efecte absolut tragice şi dezastruoase pentru întrega lume. Crede că ar fi mai util să discutăm în termeni de vulnerabilităţi ale societăţii româneşti contemporane, prin raportare la societăţile din Vest. În opinia sa, principalele trei vulnerabilităţi ale României ţin de următoarele trei dimensiuni: cea politică, cea economică şi dimensiunea demografică. Acestea nu sunt singurele surse de vulnerabilitate dar, extrem de important, sunt strâns legate între ele.

Amendând exagerările şi eliminând frustrările nejustificate cu scopul de a obţine perspectiva corectă, antropologul Vintilă Mihăilescu şi sociologii Cătălin Augustin Stoica şi Barbu Mateescu fac o diagnoză a societăţii româneşti menită să demitizeze istoria recentă, în căutarea adevărului gol-goluţ despre noi şi vulnerabilităţile noastre.

Ambiţie, încrâncenare, efort, mentalitate de învingător. Am ales câteva sportive care au cea mai mare şansă la medalii la Olimpiada de la Londra 2012. Vă dezvăluim sursa determinării lor de a continua să lupte chiar şi când totul pare pierdut. 

În Chaotics, Philip Kotler şi John A. Caslione afirmă că în zilele noastre sunt mult mai multe riscuri şi incertitudine în lume decât în orice alt moment din trecut, ca urmare a inovaţiilor disruptive şi a şocurilor puternice venite pe neaşteptate. Astăzi, rapiditatea schimbării şi magnitudinea şocurilor sunt mai mari ca niciodată. „Aşa ceva nu era normal în trecut. Aceasta este noua normalitate.“

Hamid Nicola Katrib, designer, a pornit-o de la zero în Bucureşti, oraş în care nu cunoştea pe nimeni. A început să întâlnească oameni prin intermediul proiectelor sale de amenajare interioară, s-a împrietenit cu clienţii care acum îl invită la masă sau la evenimentele lor de familie, la nunţi şi la botezuri. Focusul său nu e niciodată pe bani, ci pe interacţiunea cu ceilalţi. De aceea, când un proiect întârzie sau ceva nu merge şi clienţii sunt supăraţi, Hamid se simte înzecit mai responsabil.

De-a lungul anilor am pornit multe afaceri cu Virgin din cauza unor frustrari pornite din modul în care se făceau anumite lucruri în diferite industrii. Fie că a fost vorba de companii aeriene, telefoane mobile sau servicii financiare, ne-am concentrat pe metode de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin servicii mai bune, inovaţie şi valoare.

Să conduci o companie mare ca şi cum ar fi mică, aşa cum facem noi la Virgin, aduce avantaje enorme. Deseori afacerile mici se pot adapta rapid la schimbările de împrejurări; acestea pot veni cu o notă personală la serviciul clienţi pe care concernele multinaţionale nu pot spera să le reuşească; iar managerii şi şefii pot încuraja un adevărat simţ al apartenenţei la comunitate şi mai mult angajament printre angajaţi.

Oriunde te afli şi indiferent de meseria pe care o practici, independent de funcţia pe care o deţii într-o companie sau de felul în care arată viaţa ta în prezent, fii conştient că stă doar în puterea ta să străluceşti şi să fii genial în ce faci. Fii megastar în biroul tău! le spune Robin Sharma românilor, în interviul acordat în exclusivitate ediţiei print a Revistei CARIERE. 

Sam Dindi, din Kenya, vrea să ştie care este cea mai bună metodă prin care îşi poate promova blogul despre conservarea mediului pe care îl are în Kenya prin intermediul căruia speră să dezvolte o generaţie eco-friendly şi să ajungă la potenţialii donatori.

Luna trecută Virgin a anunţat lansarea unei noi afaceri “ground-breaking” - a fost numită aşa pentru că afacerea urma să constea în organizarea unor călătorii în interiorul vulcanilor activi. În comunicatul nostru de presă am descris planul în care spuneam că vom folosi la construcţia vehiculului materiale de carbon-carbon, care este utilizat şi pentru realizarea navelor spaţiale. Vehiculul se va numi VVS1 şi va fi capabil să transporte trei oameni în lava topită dintr-un vulcan activ. În primii trei ani am explicat că VVS1 va ajunge în top cinci cei mai activi vulcani din lume.

În anul 2000, Bucureştiul şi-a aprobat o strategie – „Bucureşti 2025“. Reputata profesoară Doina Cristea, coordonatoarea ei, face în cuprinsul noului document „Concept Strategic Bucureşti 2035“, o analiză necruţătoare a eşecului implementării fostei strategii, potrivit căreia Bucureştiul trebuia să devină un centru important în sud-estul Europei, dar a rămas o capitală periferică.

În materie de urbanism, Magor Csibi, Director de Program WWF, are foarte viu în minte exemplul Bogotei. Primarul a chemat consultanţi din Japonia, consideraţi atunci cei mai avansaţi, care au propus autostrăzi suspendate, pasaje supraterane, mai mult trafic şi mai mult trafic. Care a fost răspunsul edililor din Bogota? Nu! Pentru că dezvoltarea infrastructurii face oamenii mai comozi. „Oamenii trebuie să înţeleagă că este nevoie să se implice dacă vor aer curat şi să nu stea în trafic.“

RoGBC şi companiile-membre s-au implicat în primele programe verzi din Bucureşti şi se vor implica şi pe viitor. „Greening our Workspace“ este un astfel de proiect de amenajare de interior ce doreşte să transforme propriul sediu într-un spaţiu de lucru sustenabil. Proiectul va contribui la confortul şi flexibilitatea spaţiului de lucru, şi va crea un mediu sănătos şi plăcut. În plin proces de renovare se află şi Biblioteca publică locală din Cacica, Suceava, care se va număra printre cele mai verzi clădiri din Europa datorită designului, performanţei energetice, calităţii iluminării şi atmosferei interioare.

Născut în 1958, la Târgu Lăpuş, maramureşeanul Mircea Roman este singurul român care a câştigat vreodată Marele Premiu al Trienalei de Sculptură de la Osaka, cea mai înaltă distincţie în materie, la nivel internaţional (premiu de achiziţie în valoare de 80.000 de dolari, în 1992). A câştigat la Londra marele premiu Delphine Studio şi a atras atenţia faimosului critic de artă, John McEwen. Ca atare, timp de un an şi jumătate proiectul său urban „Omul-barcă“, a rămas expus pe un ponton al Tamisei.