Pe Nadine Voindrough o știm cu toții. “Diva cu acte în regulă” a debutat la emisiunea Școala Vedetelor, după care și-a continuat periplul mediatic în diverse ipostaze: prezentatoare TV, cântăreață, actriță.
Din 2015 încoace însă, Nadine a lăsat deoparte vanitatea - aferentă “jobului” de entertainer, după o experiență avută peste hotare, datorită căreia și-a descoperit sinele și adevărata menire în viață. Întoarsă în România, Nadine și-a întemeiat familia mult visată și a început să se implice activ în educația copiilor din zone defavorizate, dar și în ajutorarea celor care se află în căutarea propriului eu.
Este vreodată prea târziu să ne reinventăm? Am stat de vorbă cu ea pentru a afla povestea din spatele acestei schimbări, dar și care sunt acțiunile prin care vrea să facă din lumea aceasta una mai bună. 

Gala Cariere de anul acesta a stat sub semnul OAMENILOR CARE NE INSPIRĂ, al celor care ne învață în fiecare zi că totul este posibil, al celor care nu se opresc niciodată din propria căutare, se îndoiesc, se întreabă, se miră şi la rândul lor, admiră. S-au acordat 6 premii de excelență, în atmosfera anilor '50, marcată de glamour, eleganță, evoluție, libertate, feminitate. Cea de-a patra ediție a Galei Premiilor CARIERE, un eveniment dedicat pasiunii, voinței și puterii de a fi mai buni a fost celebrată aseară în prezența a peste două sute de invitați de top din mediul de afaceri românesc. 

Scenarist, producător, prezentator, comediant, om de presă și MC. Bogdan Nicolai le face pe toate cu aceeași energie și inspirație. Spune despre el că este un tânăr din filmele western americane ajuns, nu se știe cum, în România. Își dorește să facă din această lume una mai bună, iar pistoalele cu care se luptă pentru asta sunt… cuvintele.
Am omis însă un amănunt foarte important: în urmă cu ceva timp, pe când avea 22 de ani, Bogdan a ocupat scaunul Directorului de Programe din MTV România. O poziție de Leadership, la o vârstă la care mulți tineri abia dacă visau un internship în redacția MTV.

Bogdan Nicolai ne demonstrează, în interviul pe care l-a acordat în exclusivitate pentru Revista CARIERE, că poți fi un adevărat Leader, un adevărat Napoleon, atâta timp cât iubești ceea ce faci și cât toate au un punct comun. În cazul lui – Creativitatea.

 

“Înainte de a cere bani, oferă valoare, iar oamenii te vor plăti pentru ceea ce faci” - este motto-ul lui Cristian Bădulescu. Spune despre el că de când se știe este un iubitor de viață, în toate formele ei. Îi este greu să omoare chiar și o muscă, ori un păianjen. Se consumă când vede că altcineva nu respectă viața și, a luat decizia de a deveni medic veterinar dinainte să intre la liceu, văzând și înțelegând răutatea oamenilor. La 26 de ani își construia singur cabinetul, pe care îl conduce și astăzi alături de o echipa formată din profesioniști și de soția sa, medic veterinar și ea. Totodată, el este și Președintele Societății Române de Cardiologie Veterinară, prin intermediul căreia aduce în România ultimele noutăți în tratarea animalelor.
L-am vizitat pe Cristian în mediul său, la cabinet. Aici, înconjurați de animalele salvate de echipa Blue Point Vet, am stat de vorbă pentru a înțelege mai bine ce înseamnă profesia de medic veterinar, piedicile cu care trebuie să se lupte, dar și care sunt ustensilele de nelipsit în lupta cu Moartea.
 

„La orice problemă, oricât de mare există o soluție. Acum, poti fie să stai să cadă cerul pe tine, să stai sub birou până găsește altcineva soluția, sau poți să vezi cu ce te confrunți. Este vorba despre atitudinea «you can do it!» (poți să o faci!). Mama îmi zice mereu că «nu îți dă Dumnezeu mai mult decât poți să duci» așa că, indiferent cât de greu e, fiecare problemă are o soluție” este principiul după care managerul Gothaer, Anca Băbăneață își conduce echipa. 

Are doar 28 de ani, dar deja o istorie personală care îl plasează printre liderii tinerilor din România. După ce a condus Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România timp de doi ani, inclusiv în timpul protestului din 2013 care a scos 10.000 de tineri în stradă, Mihai Dragoș este acum la al doilea mandat de președinte al Consiliului Tineretului din România. Poziție din care încearcă să aducă mai multă vizibilitate, dar și mai mulți bani într-o zonă despre care spune că nu este suficient de luată în seamă de autorități. 

Se consideră un ‹rebel›, prin nonconformismul care îi ghidează evoluția profesională și, deși nu are decât 26 de ani, Emanuel Lupșa are deja o carieră impresionantă. Este inginer de aviație, doctorand și unul dintre puținii specialiști români în Sisteme de scanare cu Raze X, pe care le folosește în securitatea aeronautică.
În prezent, lucrează pentru una dintre cele mai mari firme din domeniu și se ocupă de sistemele de scanarea cu Raze X în aeroporturi și în alte institutii ale statului. De curând, împreună cu alți 2 prieteni, a pus bazele unui mediu de cercetare și de inovare – “K-llipse Technology”, un hub al ideilor pe care aceștia le au atât legate de hardware, cât și de software în domeniul securității.
O carieră impresionantă pentru un tânăr, nu? Dar ce parere aveti dacă vă spunem că totul a plecat de la un pariu și că Emanuel era mereu, în timpul liceului, în pragul corijenței la Fizică? Am stat de vorbă cu acesta pentru a afla povestea ‹rebelului› care vrea să prevină terorismul, folosind Razele X.  
 

Maiestuos, păstrându-și rigurozitatea chipului, dar cu accente de Peter Pan, a urcat pe scenă, gata să înfățișeze lumii, lumii corporatiste în special, ce se întâmplă când viața își scutură sclipirile versatile. Atât în viața personală, cât și, mai ales, în cea profesională. 

Este poate mai relaxat decât nonconformistul violonist  Nigel Kennedy, poate mai complex decât furtunosul, și el violonist, David Garrett, ... e parcă un ipotetic om-orchestră din filmul SF “Al cincilea element”… Roman Kim cântă la o vioară „marca” Giovanni Battista Zanoli (1750, Verona) oferită spre folosinţă de Deutsche Stiftung Musikleben din fondul de instrumente muzicale ale Germaniei. Și este deseori comparat cu Paganini. 

Chiar dacă nu au popularitatea unor Richard Branson, Bill Gates, Michael Dell, Steve Jobs sau Mark Zuckerberg, am găsit și printre antreprenorii români oameni care să ne poată vorbi despre pasiunea lor, despre viziunea pe care au avut-o, despre oportunitățile pe care le-au văzut în piață și pe care au avut flerul să le valorifice, fără studii de business sau diplome universitare.
La 33 de ani, Nicolai Tand își deschidea în România propriul business: restaurantul „La Cantine de Nicolai”, devenit între timp unul dintre cele mai apreciate restaurante cu specific franțuzesc de la noi. Acumulase experiență în străinătate – în special în Franţa, unde lucrase la unul dintre cele mai bune restaurante pariziene: „Cantine du Faubourg” – şi crede că asta a contat foarte mult în ascensiunea sa. 

„Wagner a compus opera Parsifal acum mai bine de 130 de ani. Ce aroganță ne-ar putea determina, pentru că ne place și înțelegem ceva, să spunem că am putea face mai bine decât ceea ce a gândit compozitorul?” Aşa îşi începe dirijorul Christian Badea pledoaria pentru arta spectacolului. Este regula de bază pe care a respectat-o timp de patruzeci de ani de carieră şi de la care nu se abate nici azi. Dirijorul Christian Badea, „cavaler de Parsifal”, a acordat un interviu Revistei CARIERE despre succes, carieră şi contradicţiile dintre ele. 

Între anii 1990 - 2000 principala distracție digitală din oraș erau Internet Cafe-urile, unde fie puteai naviga pe Internet, fie puteai să te joci pe calculator. Experiența era un adevărat privilegiu, căci nu toată lumea își permitea să aibă un PC acasă. Cu trecerea timpului însă, tehnologia a evoluat, iar calculatoarele și-au făcut loc în casele noastre și, mai nou în buzunare, prin prisma smartphone-urilor tot mai performante, transformând net-cafe-urile într-un capitol frumos al istoriei.
Istorie la care un tânăr antreprenor, pe numele său Ștefan Andrei, a trebuit să apeleze, pentru a își putea pune bazele business-ului - un studio de realitate virtuală.
Am stat de vorbă cu acesta pentru a afla toate detaliile unui nou business, al viitorului, în care joaca își găsește utilitatea și în viața reală.
 

Care să fi fost motivația foștilor manageri de a se încumenta să treacă de la statutul de angajat la cel de antreprenor sau invers? Fie că a fost vorba despre câștigul financiar, fie că a fost o mare nevoie de independență sau, pur și simplu, o alegere conjuncturală – răspunsurile interlocutorilor noștri, veți vedea, diferă. La ce se gândeau înainte, ce temeri aveau, ce planuri făcuseră, ce au realizat din ce și-au propus vom afla chiar de la ei.

Ce înseamnă „gambit”? Dacă n-ai un dicționar la îndemână sau dacă te grăbești, o căutare pe internet îți va arăta definițiile acestei mutări de șah care implică sacrificarea unei piese, la începutul partidei, pentru câștigarea unui avantaj în atac. Aceasta ar fi o definiție care reține ceea ce este comun dintre cele câteva enumerate de Dexonline, proiectul la care Cătălin Frâncu lucrează de 15 ani, de când era student la Massachusetts Institute of Technology – MIT, în SUA. Gambitul este unul dintre cuvintele alese de Cătălin pentru a-mi spune ce vrea să facă mai departe cu Dexonline, dar ar putea fi și o metaforă a parcursului său profesional: a sacrificat un loc de muncă în San Francisco, la Google, pentru a se dedica propriului demers, pe care îl vede mai ales ca pe un proiect de implicare civică, „un proiect de mult timp investit”.

Pe stradă, în supermarketuri, în parcuri sau birouri. Trecem zilnic pe lângă ei, unii ne sunt chiar colegi, şi deseori ne întrebăm care e povestea lor de viaţă. Ce anume i-a determinat să ajungă în România şi cu ce se ocupă ei. Cu genul acesta de întrebări în minte l-am abordat pe Aime Wenamio, un imigrant din Congo, stabilit în România încă din 1997. 

A fost electrician, în mină, pe Valea Jiului. Dar nu și-a acceptat condiția. Fire autodidactă, Mircea Goia și-a pus în practică toate ideile și pasiunile și a ajuns să trăiască „visul american” în Arizona, SUA. Nu a uitat însă de România. El a înființat comunitatea - RomanianStartups, un proiect social menit să pună în legătură și să îndrume oamenii cu idealuri înalte, asemenea lui.

Marius Bălteanu are 28 de ani. Merge pe 29, după cum a punctat, într-o discuție pe care am avut-o într-una din sălile companiei pentru care lucrează, Zitec - care amintește de puntea unei nave. Dacă la primul său contact cu programarea Marius era convins că nu îi place, peste ani viața i-a pregătit o surpriză: nu doar că acum face carieră din asta, ci și conduce, din poziția de Head of Quality Assurance, dar și din board, în calitate de Managing Partner, una dintre cele mai importante companii de IT de la noi.

Anul trecut, prin luna noiembrie, polonezii de la Getin Holding au hotărât să pună la conducerea băncii Idea Bank o femeie. Vicepreședintele Idea Bank, Mioara Popescu, l-a înlocuit pe Krzysztof Medrala și a primit un mandat de președinte executiv cu durata de trei ani. Ce anume a înclinat „balanța” grupului polonez pentru numirea sa la conducerea Idea Bank și ce presupune conducerea unei bănci cu capital străin? Revista CARIERE a obținut răspunsurile în exclusivitate. 

Milioane de joburi vor dispărea în următorii ani din cauza dezvoltării tehnologice și a preluării unor sarcini de către inteligența artificială, spuneau liderii lumii reuniți la începutul anului la Davos. Altfel spus, dacă nu ești atent, s-ar putea să te trezești într-o zi că o mașină îți va face treaba și nu mai e nevoie de tine. Cum poți fi însă atent când citești, dar nu pricepi, când n-ai pregătirea matematică pe care o crezi necesară? Ei bine, nu e nevoie să știi matematică pentru a înțelege conceptele și a participa la aceste schimbări, spune profesorul Dau Cautiș, un român plecat de peste 30 de ani în SUA, unde a predat la universitate și a lucrat în companii din domeniul tehnologic.

Tată, soţ, antreprenor și manager. Timpul lui este deja împărţit între România, India și SUA, ţări în care conduce 600 de oameni. Maramureșeanul Cătălin Ştef coordonează activitatea
de operaţiuni a companiei americane de software 3Pillar Global, prezentă în România din 2009, cu birouri în Cluj-Napoca și Timișoara.