Subiectul sǎnǎtǎții mintale câştigǎ tot mai mult teren şi începe sǎ devinǎ la fel de important precum cel al sǎnǎtǎții fizice, iar în acest context angajatorii sunt încurajați sǎ rǎspundǎ cu pachete de beneficii personalizate. Sprijinul pentru echilibrul emoțional al angajaților nu mai este un beneficiu „nice to have”, ci o condiție pentru retenția şi performanța angajaților.
Nivelul de îngrijorare a populaţiei referitor la sǎnǎtatea mintalǎ aproape cǎ s-a dublat la nivel global din 2018 pânǎ în prezent. În ceea ce privește România, existǎ o creștere semnificativǎ legatǎ de nivelul de înţelegere asupra temei, aratǎ concluziile unui webinar organizat în luna iulie de compania de cercetare de piaţǎ Ipsos.
„Vestea bunǎ este cǎ în România nivelul de conștientizare privind sǎnǎtatea mintalǎ este în creștere, iar creșterea nu e timidǎ: 8 din 10 români declarǎ cǎ simt nevoia sǎ acorde mai multǎ atenţie propriei sǎnǎtǎţi mintale. E un procent semnificativ care reflectǎ o schimbare realǎ de mentalitate”, a spus Irina Nicolaescu (Aldeșiu), Pharma Client Director în cadrul Ipsos. Procentul, similar cu cel de la nivel global, aratǎ cǎ sǎnǎtatea mintalǎ nu mai este un subiect evitat sau stigmatizat, ci devine o prioritate personalǎ și socialǎ, a adǎugat ea.
Cristina Vâţǎ, medic psihiatru, a menţionat, în cadrul evenimentului, cǎ sǎnǎtatea mintalǎ se aseamǎnǎ cu un aisberg: vârful este mic, dar masa realǎ a problemelor este ascunsǎ sub suprafaţǎ, adâncǎ și extinsǎ: „Mi se pare cǎ este vârful din afara oceanului și corpul aisbergului reprezintǎ, de fapt, amplitudinea problemelor de sǎnǎtate mintalǎ la ora actualǎ în România și în lume”, a spus Cristina Vâţǎ. În opinia sa, nu s-au modificat procentele legate de anxietate sau depresie, ci doar cele legate de prezentǎrile la medic, pentru cǎ oamenii nu se mai considerǎ „anormali” dacǎ cer ajutorul unui specialist.
Efectele problemelor legate de sǎnǎtatea mintalǎ se observǎ și la locul de muncǎ. Conform unui studiu fǎcut de eJobs și amintit în timpul webinarului, 70% dintre angajaţi spun cǎ trec printr-o perioadǎ grea, iar unu din patru angajaţi se simte instabil emoţional, din cauza lipsei unui cadru coerent de intervenţie și prevenţie, care îi face pe oameni sǎ se simtǎ tot mai singuri.
Costul ignorării: 11 miliarde de dolari pierduţi anual
Conform unui raport al Consiliului Economic și Social al United Nations în 2022, România pierde anual aproximativ 3,47% din PIB din cauza problemelor de sǎnǎtate mintalǎ netratate – adicǎ 11 miliarde de dolari. Cu toate acestea, doar 3% din bugetul pentru sǎnǎtate este alocat domeniului sǎnǎtǎţii mintale, au mai precizat reprezentanţii Ipsos.
„Nivelul de stres autoevaluat în Europa a crescut de la 25%-37% în câţiva ani, iar oamenii sub 25 de ani se luptǎ mai mult decât ceilalţi, decât alte grupe de vârstǎ cu aceste stǎri mintale. Numǎrul europenilor care spun cǎ au experimentat stresul cel puţin o datǎ în viaţa lor e undeva la 59% și mai mult de 1/3 din europeni au probleme de somn și tulburǎri de somn”, a explicat Alina Stepan, country manager al Ipsos România și Bulgaria.
Investiţiile în sǎnǎtatea mintalǎ au și randament bun: pentru fiecare leu investit în tratamentul depresiei sau anxietǎţii genereazǎ un randament economic de 4-5 lei, au mai precizat reprezentanţii Ipsos.
Ce înseamnă sănătatea mintală pentru români?
Ne puteţi spune, în câteva cuvinte, ce înseamnǎ pentru dumneavoastrǎ sǎnǎtatea mintalǎ?
