„Am încercat toate stilurile”, îmi spunea un manager dintr-o companie internaţională. „Vreau să mă ajuţi să înţeleg de ce e mai greu în Europa de Est”. Teoria creată în alte culturi organizaţionale se dovedeşte de prea puţin folos în spaţiile post-comuniste.
Căutarea unui job în timp ce ai deja unul poate să fie o activitate foarte stresantă, mai ales în această “eră a social media”, când nu prea îţi mai poţi menţine confidenţialitatea “mişcărilor”. Nu vrei să “zgâlţâi barca” la compania în care lucrezi, dar vrei şi să găseşti următoarea oportunitate nemaipomenită.
„Buna ziua, am venit!“ El este noul manager introdus, prin grija unor factori externi, într-o nouă organizaţie. Se prezintă demn la recepţie şi îşi menţionează numele şi poziţia.
“Vine un nou şef!” Şoaptele, bârfele, zvonurile şi într-un sfârşit anunţurile oficiale confirmă în mod gradual venirea unui nou sef.
Face parte angajatorul tău din Panteonul companiilor? Se poate ca răspunsul tău să fie în funcţie de poziţia pe care o ocupi? Iată un test publicat în revista Fortune care te poate ajuta să-ţi răspunzi la această întrebare.
“Sef femeie versus sef barbat”este un topic asupra caruia isi pun amprenta istoria, psihologia si contextul actual al societatii contemporane. Istoria poate aduce probe cum ca barbatii ar fi mai buni sefi. Societatea contemporana insa contrabalanseaza aceasta conceptie aratand concret ca se poate si altfel: un numar important de femei aflate in pozitii de conducere isi etaleaza cu incredere abilitatile manageriale.
De cele mai multe ori locul de muncă nu este acel loc idilic pe care ni-l dorim, unde relaţia cu şeful şi colegii să curgă lin şi să ne facă să ne dorim să ne întoarcem cu drag la muncă. Relaţia dintre noi şi şef este, în multe cazuri, una încordată sau, în cel mai fericit dintre ele, una care să nu îţi creeze probleme. Pentru a îţi îmbunătăţi relaţia cu şeful ar trebui să ai în vedere câteva aspecte care să te ajute să îţi îndeplineşti obiectivul.
La sfârşitul unui training, un participant mi-a spus: „A fost foarte folositor, dar ce bine ar fi dacă ar veni la asemenea training-uri şi şefii noştri“. Pe moment, nimic ciudat în această afirmaţie, mai ales în legătură cu şefii din România.
Nu puține sunt companiile în care managerii se așteaptă ca subordonații lor să muncească mai mult în cât mai puțin timp. De la interni la parteneri, oamenii spun "da" pentru a răspunde la aceste cereri din varii motive. Vor să arate că sunt un jucător de echipă, vor să demonstreze cât de buni sunt și să aibă o ascensiune rapidă în carieră sau, pur și simplu, din amabilitate.
Un clişeu spune că cei mici ar trebui văzuţi, nu auziţi. Singura explicaţie pe care un părinte trebuia să i-o ofere copilului era: “Pentru că aşa spun eu!” Acest autoritarism era exercitat în sălile de clasă şi la locurile de muncă, unde profesorii şi managerii înlocuiesc părinţii şi devin oameni al căror cuvânt este literă de lege. Atitudinea asta s-a schimbat, iar acum, dacă ceva chiar mă face să explodez, mi se întâmplă atunci când cineva spune, “Bine, tu eşti şeful.”
Multi manageri romani au tendinta de a crea tensiune in relatia cu subordonatii, solicitandu-le, cu 30-60 de minute inainte de terminarea programului, indeplinirea de sarcini suplimentare „importante“. Refuzul este interpretat drept „dezinteres“, avand consecinte asupra evaluarii si recompensarii muncii prestate, dar si asupra carierei in respectiva organizatie.
Angajatii care isi lingusesc sefii cu talent reusesc sa evite ostracizarea si suferintele psihologice pe care unele persoane sunt nevoite sa le suporte la locul de munca. Angajatii ostracizati sunt afectati de mai multa tensiune, epuizare emotionala si stare de depresie la serviciu, se arata intr-un studiu publicat in “Journal of Management Studies”.
Vodafone Romania a inregistrat un numar total de 9.196.742 de clienti, la 31 martie 2011, cu 533.000 mai putini decat in aceeasi perioada a anului trecut. Scaderea numarului de clienti a rezultat in urma deconectarilor SIM-urilor prepay inactive si a aplicarii unor noi standarde de raportare a bazei de clienti. La sfarsitul anului financiar, clientii serviciilor pe baza de abonament au reprezentat 37 % din totalul bazei, iar cei prepay 63 %.
Chiar daca uneori par stupide sau puerile, farsele ajuta la scaderea nivelului de stres din organizatie. Daca va hotarati sa pacaliti un coleg, ganditi-va bine inainte si incercati sa anticipati toate urmarile. Si mai ales nu uitati sa luati in considerare daca seful are un simt al umorului pe masura viitoarei feste. Va prezentam mai jos cateva farse la locul de munca devenite celebre pe Internet.
Managerul roman e orientat spre rezultate, are ca principal atu capacitatea de concentrare, dar nu prea reuseste sa-si motiveze angajatii, pe care, in schimb, ii controleaza excesiv, se arata intr-un studiu realizat in perioada 2009-2011.
Vezi mai jos cum arata portretul managerului roman.
Mai intai de toate, recomandat ar fi sa definesti ce te frustreaza sau, mai bine zis, ce nemultumiri conduc dupa un anumit timp la frustrari care iti deturneaza tensiunea pozitiva catre o arie de nemultumire constanta.
Un sfert dintre angajati (24,66%) considera seful cel mai important factor de stres la job, arata un sondaj realizat de Myjob; aproape o treime dintre romani (30,93%) se declara stresati de salariul pe care il au la locul de munca.
Principalul motiv pentru care angajatii sunt loiali companiei in care lucreaza este pachetul salarial atractiv, arata cel mai recent sondaj BestJobs.
In regiunea de Nord-Vest a tarii sunt cei mai nervosi sefi, arata un studiu al Institutului de Cercetare a Calitatii Vietii. 46% dintre angajatii din aceasta regiune spun ca s-au confruntat cu situatia in care un sef a tipat la subalterni.
Inspectoratul Teritorial de Munca Bihor (ITM) a inceput o ancheta la o fabrica de incaltaminte din Oradea, dupa ce o tanara in varsta de 21 de ani si-a acuzat seful ca nu a lasat-o sa mearga la spital cand a anuntat ca ii este rau. Tanara sustine ca din aceasta cauza a suferit un avort spontan.
