Începutul de an pare să aducă după el vești încurajatoare pentru mediul de afaceri românesc, principalii actori fiind optimiști în privința evoluției pe care o va urma compania pe care o conduc în 2014. Peste 40% din liderii de business din România sunt încrezători în creşterea afacerilor lor în acest an, un procent semnificativ mai mare faţă de 25% anul trecut.

Am auzit mulţi oameni spunând „am muncit câte 14 ore pe zi să ajung aici”. Probabil, însă orele în plus la birou nu au mare legătură cu succesul, potrivit unui articol publicat pe siteul huffingtonpost.com. Secretul este altul.

A ridicat o firmă de la zero și a făcut-o să funcționeze ani în șir pe profit, mizând pe resursele proprii: „sunt foarte activă”, „100% am fost înzestrată mult peste medie”, „sunt foarte independentă, nu vreau ajutor”. Apoi, cum li se întâmplă și celor mai puternici din când în când, a intrat într-un blocaj din care nu mai reușea să iasă: „amân tot timpul lucruri simple”, „nu-mi respect propriile reguli”, „toate sunt la «Urgente și Neimportante», „aleg direct soluția de avarie”, „folosesc independența distructiv”, „îmi place să ies din zona de confort, dar nu neapărat constructiv”, „motivație și entuziasm care scad” … La aproximativ două luni de când îmi povestea cele de mai sus, mi-a scris: „astăzi dacă aveam un productivitometru (sic!) cred că îl dereglam, într-atât de productivă am fost, și ziua încă nu s-a terminat”.

M-am întrebat dacă este normal ca de fiecare când greşeşti să ai un sentiment negativ care durează două-trei zile. Nu mi-a luat mult să-mi dau seama că răspunsul este un categoric nu. De fapt, nu ar trebui să simţi nimic. Orice om care conduce o echipă trebuie să aibă atitudinea potrivită faţă de greşeală, altfel, îşi construieşte singur drumul către mediocritate. Şi o spun cu atâta îndârjire pentru că mult timp nu am fost de această părere, iar acum mă uit în urmă şi mă simt de parcă am fost legat la ochi.

Acum douăzeci de ani, nu aveam internet. În urmă cu zece ani, nu existau rețele de socializare sau lumi virtuale cu impactul pe care îl au cele de astăzi. Pentru cei din domeniul IT, marketing sau telecomunicații, multe dintre joburile actuale nu existau pe atunci. Gândindu-ne la cât de rapid se schimbă lucrurile în prezent este foarte greu să anticipăm ce va fi peste încă zece sau douăzeci de ani. De fapt, spre ce ne îndreptăm?

Fie că încerci să escaladezi un munte sau doar să speli rufe, iată șapte lucruri care te vor face productiv sau, cel puţin, îţi vor arăta de ce nu eşti. Stai puţin, dacă eşti genul care amână lucrurile şi n-ai chef să citeşti acum tot materialul, citeşte măcar primul punct.

Potrivit economistului Tomas Sedlacek, Epopeea lui Ghilgameş, cea mai veche operă literară cunoscută de omenire, este totodată un text în care întâlnim prima contemplare de natură economică a civilizaţiei noastre. Economistul afirmă în cartea sa, „Economia binelui şi a răului“, că în operă apar pentru prima dată conceptele de utilizare a resurselor naturale, de mână invizibilă a pieţei, precum şi de maximizare a eficacităţii, la care îmi doream să ajung.

Românii, se ştie, nu sunt cei mai bogaţi oameni din lume. Credit Suisse Research Institute a calculat în 2012 o „avere” (vezi definiţia mai jos) pe cetăţean adult în România de 17.164 USD, în condiţiile în care cea mai mare parte a Europei de Vest trece de pragul de 100.000 USD pe locuitor adult. Partea bună este că „averea” noastră a crescut de 4,5 ori din 2000 până în 2012, chiar şi cu ajustarea severă de 36% în perioada 2011-2012 la nivelul averii naţionale - fără a aduce în discuţie realitatea disparităţilor în distribuţia averii în România.

Nu cred că termenul „evaluare” echivalează pentru cineva cu un entuziasm debordant (şi aici mă refer, evident, la cei care urmează să fie evaluaţi). De când suntem mici, „evaluarea” aduce foarte mult cu vrăjitoarea din „Albă ca Zăpada”, poate şi pentru că este adusă în viaţa noastră sub forma testelor de la şcoală. La maturitate însă „evaluarea” nu mai ia forma unui test fulger sau a unui examen, ci a unui dialog cu managerul, dialog centrat pe cum ai performat în ultima lună, ultimul trimestru sau ultimul an.

Problemele emoţionale nu ocolesc angajaţii din corporaţii. Nu este o situaţie de genul „angajaţii mei nu sunt expuşi la aşa ceva; nici nu concep să am în organizaţie oameni cu probleme emoţionale”. Think again! Angajaţii sunt oameni, iar oamenii sunt vulnerabili la factorii externi – şi aici putem începe enumerarea cu mediul economic.

Programul de lucru flexibil pare să fi fost până acum visul frumos al angajatului și coșmarul angajatorului. Timpurile, după cum se știe, se mai schimbă și, în ultima perioadă, pe piața românească a muncii încep să apară modificări notabile. Într-un studiu realizat de furnizorul global de spaţii de lucru Regus, citat de Ziua de Cluj, vedem că 66% dintre companiile româneşti declară că productivitatea lor a crescut ca urmare a programului flexibil. Conform aceluiași studiu, companiile mici sunt mult mai receptive la programul flexibil, 80% dintre angajaţi afirmând că modul de lucru al companiei lor este mai flexibil decât în trecut, comparativ cu 68% dintre angajaţii companiilor mari.

Simţi că nu vrei să faci ceea ce faci? Şi cu toate astea te chinui, strângi din dinţi. Nu mai insista! Trebuie să te relaxezi puţin. Productivitatea este în strânsă legătură cu starea de spirit mai mult decât credem până acum.

Fericirea angajaților contează mai mult decât credeți. Și nu doar pentru ei înșiși, ci și pentru bunul mers al profitului organizației. Studiile arată că există o corelație directă între gradul de fericire al angajaților și productivitatea lor; oamenii au idei noi și dau mai mult randament nu doar în ziua în care fericirea atinge cote benefice, ci și a doua zi. Un studiu Gallup realizat în S.U.A arată că există o legatură între starea afectivă a angaților și veniturile companiei, raportând că lipsa de angajament a salariaților duce la o scădere a productivității care în bani înseamnă mai mult de 300 miliarde de dolari anual.

Cu toții ne dorim să putem parcurge un volum cât mai mare de informații, într-un timp cât mai scurt și, evident, să memorăm exact ceea ce ne este util. Fotocitirea este o soluție care propune abordarea materialelor scrise într-un mod cu totul nou – rapid, relaxant și eficient.

Cei mai mulți manageri spun că una dintre resursele care le lipsește pentru a fi mai productivi este chiar … timpul. Dacă îi privești de la distanță, pe cei mai mulți dintre ei poți să îi vezi repezindu-se din întâlnire în întâlnire, verificându-și constant e-mailurile, luptându-se cu urgențe – o activitate uluitor de febrilă, care nu permite aproape niciun fel de timp pentru reflecție. Managerii consideră că au de-a face cu lucruri foarte importante, dar nu fac altceva decât să își irosească timpul învârtindu-se în cercuri.

Angajaţii români sunt din ce în ce mai stresaţi, arată un studiu al furnizorului de spaţii de lucru Regus, potrivit căruia 63% dintre respondenţii din România afirmă că nivelul lor de stres a crescut în ultimul an. Principala cauză? Situaţia financiară personală precară.

Imaginaţi-vă trei lucruri care vă pot face mai productivi în orele petrecute la birou. Credeţi că un prânz luat alături de colegii dumneavoastră face parte din cele trei? Ei bine, iată ca da, cel puţin la această concluzie a ajuns jurnalista Amanda Enayati de la CNN.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Aparatele şi dispozitivele mobile au exacerbat cultura de lucru de tip “mereu-conectat”, în care angajaţii lucrează oricând şi de oriunde. Au contribuit la estomparea distincţiei dintre perioada în care munceşti “după ceas” şi cea în care eşti “în timpul tău personal”. Profesioniştii din industria serviciilor sunt, în special, “priponiţi” de aceste aparate. Se merge pe presupunerea că utilizarea smartphone-urilor ar creşte productivitatea, permiţându-ne să muncim constant.

De regulă, în zilele în care ne propunem să muncim foarte mult începem treaba foarte greu. Nu am găsit nicio explicaţie absolut fiabilă, dar tind să cred că există un soi de prejudecată emoţională conform căreia un volum semnificativ de muncă necesită o oarecare doză de relaxare în prealabil.

Un studiu recent realizat de Universitatea din Illinois, care a dorit să investigheze ce efecte are alcoolul asupra capacităţii de rezolvare a problemelor, arată că dacă consumi o bere la locul de muncă, o astfel de alegere, deşi nu e neapărat pe placul superiorilor tăi, te-ar putea ajuta să îţi îmbunătăţeşti capacitatea de gândire strategică, potrivit unui articol publicat pe businessinsider.com.