53% dintre liderii companiilor din România sunt prezenţi pe reţele de socializare, arată studiul „The social CEO”, derulat de EY România. Cea mai populară reţea pentru aceştia este LinkedIN (67% dintre respondenţi), urmată de Facebook (61%) şi, la o distanţă considerabilă, Twitter (16%).

Forța de muncă tânără, așa-numiții reprezentanți ai generației Y, ocupă din ce în ce mai multe poziții în stuctura companiilor, iar managerii, în majoritatea lor din altă generație, trebuie să se adapteze cerințelor acestora, care vor totul sau nimic. În acest context, comunicarea cu echipele devine una dintre neliniștile principale ale liderilor, care apelează tot mai mult la ajutor specializat, cum ar fi coaching, și plătesc până la 1.000 de euro pe ședință pentru a putea răspunde acestei provocări, după cum scriu chiar cei de la wall-street.

Principala trăsătură pe care românii doresc ca liderii lor să o aibă este competenţa, conform sondajului de opinie iniţiat în mediul online de către Fundaţia LEADERS, în noiembrie. Principalele nemulțumiri față de liderii actuali se referă la deficiențe în privința caracterului și integrității, precum și la lipsa conștiinței că se află în slujba cetățenilor și comunității. Sondajul mai arată că românii au început să acorde mai puţină atenţie abilităților de comunicare, pentru a se concentra pe conţinut şi pe credibilitatea vorbitorului.

Angajaţii tăi vor spune adevărul pe care doreşti să-l auzi, nu adevărul adevărat. Asta pentru că în majoritatea locurilor de muncă există adevăruri dureroase, despre care nu se poate vorbi. De fapt, putem vorbi despre lucruri sensibile, dar dacă o facem riscăm chiar să fim concediaţi. În ambele cazuri, vom regreta că am vorbit deschis. Însă cel mai eficient, ca angajat, este să te încurajezi şi să-ţi exprimi punctul de vedere, arată inc.com.

Un aspect care face astăzi că leadership-ul să fie provocator în aproape orice organizaţie este acela că pentru prima dată în istorie liderii de astăzi au patru generaţii diferite la locul de muncă – în parte datorită longevităţii în piaţă muncii a generaţiilor aproape de pensionare. 

Am regăsit de curând o poveste față de care abia acum am putut să rezonez. Povestea este despre Milton Erickson, un reputat terapeut – care atunci când era tânăr, a văzut un cal care rătăcea în curtea familiei sale. Calul nu avea nici un semn după care să fie recunoscut proprietarul. Erickson şi-a propus să ducă calul proprietarilor. În acest sens, l-a încălecat, l-a scos la drum şi l-a lăsat să îşi aleagă singur calea. El nu intervenea decât atunci când calul părăsea drumul pentru a paşte sau pentru a se plimba pe câmp. Calul în sfârşit a ajuns în curtea unor oameni, la câţiva kilometri distanţă. Oamenii aceia l-au întrebat pe Erickson “Cum ai ştiut că acest cal a plecat de aici şi că ne aparţine?" Erickson le-a răspuns “Eu nu am ştiut, calul a fost cel care a ştiut. Tot ce a trebuit să fac, a fost să îl ţin pe drum!”

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Banii nu au fost singurul lucru care i-a permis bancherului şi finanţatorului Cosimo de’ Medici, cunoscut şi sub numele de „Cosimo Cel Bătrân” sau „Cosimo Părintele Naţiunii”, să devină conducătorul de facto al Florenţei şi să inaugureze dinastia politică a familiei de Medici, ai cărei membri au condus în acelaşi mod Florenţa pe parcursul unei mari părţi din perioada Renaşterii Italiene. El a exemplificat o abilitate de leadership specială: abilitatea de a-i determina pe membrii foarte diferiţi ai „echipei” sale – bancheri, negustori şi comercianţi care erau mereu în conflict din cauza intereselor lor diferite – să colaboreze între ei. 

Ne place să credem asta despre noi, ne dorim să credem că am reuşit să fim lideri, visăm să devenim lideri în cazul în care suntem la început de drum, uneori chiar cu riscul de a sări, de a arde etape importante, care înseamnă experienţă, răbdare, puterea de a merge mai departe atunci când ai impresia că drumul este greu şi nu mai poţi, înseamnă puterea de a-i înţelege pe oameni, de a le fi alături şi de a-i face să ţi se alăture. Teddy Roosevelt spunea că „cel mai important ingredient din formula succesului este să ştii cum să lucrezi cu oamenii’’. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp

Aproape fiecare organizaţie de talie mondială ia în serios trainingul şi educaţia. Dar Navy SEALs merg cu mult dincolo de acest nivel. (Navy SEALs este denumirea dată membrilor forţelor speciale pentru operaţiuni de război din Marina SUA, care sunt instruiţi să opereze într-un mod neconvenţional în orice tip de mediu – pe apă, în aer sau pe teren – şi sunt supranumiţi SEALs de la acronimul provenit din denumirea acestor medii: Sea, Air, Land, la care se adaugă „s”-ul de la pluralul englezesc, nr.tr. ). Numai că dedicarea lor faţă de trainingul neîncetat şi neobosit şi faţă de pregătirea intensivă este ceva străin pentru majoritatea companiilor din întreaga lume. Atitudinea Navy SEALs este importantă pentru că atingerea nivelului de excelenţă impune mai mult decât dedicarea faţă de scopul de a obţine realizări doar în materie de educaţie.

Există foarte mulți susținători ai ideii de „șef “ în sensul de cel care conduce cu o mână de fier și obține rezultate extraordinare! În același timp, se fac auzite tot mai multe voci care spun că un comportament tolerant al unui șef oferă de fapt rezultate mult mai bune pe termen lung.

Era în care companiile devin tot mai transparente și deschise către implicarea angajaților în organizație este, din păcate, și era în care liderii adevărați sunt tot mai greu de recrutat sau de crescut în cadrul companiilor. 

Orice copil vrea să ajungă un supererou. Sunt și destui adulți care își doresc acest lucru și cine i-ar putea învinui? Ce ar putea fi mai uimitor decât să ai superputeri? Să poți să zbori, să fii cel mai puternic dintre cei puternici și în fiecare săptămână să știi că ai salvat lumea?

Pentru că nici Lincoln, nici Mandela nu au reuşit încă să ne convingă pe toţi că este nevoie de exemple pentru a putea atinge excelenţa în leadership, McCann şi Thiess Holding lansează, începând cu luna mai, o serie de evenimente de leadership, educație, sport și inovație prin care „eroii” mondiali din domeniu vor fi aduşi în lumina reflectoarelor din România pentru câteva ore. 

Am avut plăcerea de a lucra cu unii dintre cei mai mari lideri de opinie ai timpurilor noastre. Am învățat câte ceva din fiecare interacțiune și (sper) cel mai adesea au învățat la rândul lor câte ceva de la mine. Clienții mei sunt specializați în diverse domenii: vânzări, leadership, management, comunicare, strategie, marketing, finanțe, inteligență emoțională, inovație, dezvoltarea relațiilor și multe altele. Cineva m-a întrebat de curând, ce au în comun toate acestea. Bună întrebare (apreciez genul acesta de întrebări). Vă voi spune ce cred eu.

De-a lungul istoriei putem identifica imediat mari conducători apreciaţi pentru calităţile de leadership şi realizările obţinute. Însă, dacă ne uităm la faptele acestora, la fel de rapid constatăm că Antichitatea, Evul Mediu şi chiar Istoria Modernă au fost dominate de lideri care s-au impus prin forţă brută şi au utilizat frica drept instrument principal de conducere şi menţinere a puterii.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.


Avansurile înregistrate în materie de tehnologii digitale şi utilizarea instrumentelor rezultate din aceste avansuri în organizaţii poartă cu sine imensa promisiune de a le conferi putere oamenilor, la orice nivel ierarhic la care s-ar afla ei. Instrumentele aplicate în mediul reţelelor de socializare online - denumit generic social media - şi cele care permit munca în colaborare cu ceilalţi nu doar deschid uşa pentru o împărtăşire mai rapidă şi mai extinsă a cunoştinţelor, ci permit şi alte schimbări benefice, precum conversaţiile purtate prin sărirea peste nivelurile ierarhice, dărâmarea „zidurilor” care nu permit comunicarea veritabilă şi circulaţia informaţiilor între departamentele din interiorul companiilor, precum şi auto-organizarea. 

Dacă nu știti, aflați acum. Îmi plac super-eroii... și nu doar pentru că sunt un împătimit  al poveștilor cu explozii hollywoodiene, ci pentru că ei sunt o transpunere actuală a eroilor copilărirei. Nu mai este Făt Frumos, ci Spiderman. Nu se bate ca Athos, ci ca Iron Man. Dar mai este un motiv pentru care îndrăgesc aceste tipologii: ele reprezintă prin excelență o sumă de valori la care oricine asipiră, cu atât mai mult un lider. 

Se spune că cei care se luptă să devină antreprenori iau acest drum cu intenția de a munci mai puțin decât o fac în mod normal. Realitatea însă vină să-i contrazică destul de repede. Fie că le place munca pe care o fac, fie din alte motive se pare că atunci când ești la conducere din postura de antreprenor sau de manager cele 24 de ore dintr-o zi nu-ți sunt suficiente. 

Simon Sinek nu este un autor obişnuit. Şi spun asta pentru că ne provoacă să ne uităm în acele unghere ale leadershipului legate indisolubil de condiţia noastră social-umană. Leadershipul nu există şi nu se poate manifesta în afara interacţiunii sociale şi „vorbeşte” numai despre oameni. 

Ediţia de februarie a Revistei CARIERE este, începând de astăzi, 11 februarie 2015, disponibilă la distribuitorii de presă RELAY, ONE MINUTE și INMEDIO.