Câştigul salarial mediu net a crescut în octombrie cu 14 lei faţă de luna anterioară și a atins valoarea de 1.552 lei. Cei mai bine plătiți salariați au fost cei care lucrează în transporturi aeriene, aceștia obținând un venit mediu de 3.953 lei. La polul opus, cele mai mici câștiguri, de 846 lei, le-au avut cei care lucrează în hoteluri şi restaurante, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Vine un moment în cariera fiecaruia dintre noi când cel mai bun mod de a afla ce rezultate generezi în munca ta este să te dai un pas în spate și să-ți adresezi câteva întrebări. Să ai răspunsurile este mai puțin important decât să știi ce întrebări să-ți adresezi. Pe măsură ce urci pe scara ierarhică, indiferent că ești într-o corporație sau într-o companie mică, antreprenorială, sursele unui feedback sincer și util devin din ce în ce mai puține, poate chiar ajungi la un moment sau la o anumită poziție în care ești aproape de capul tău. Este greu să vezi schimbările când ești în mijlocul lor și asta te poate scoate în afara jocului.
În urmă cu mai bine de 50 de ani, Douglas McGregor aducea în discuţie două abordări ale actului managerial în relaţia cu subordonaţii şi cu scopul obţinerii rezultatelor. Deja clasice ca teorii manageriale fundamentate pe modelul nevoilor lui Maslow, asumpţiile celor două direcţii definesc comportamentele manageriale şi în prezent. Dacă actul managerial a rămas constant în ceea ce priveşte una dintre cele două asumpţii, nu acelaşi lucru se poate spune despre atitudinea şi reacţiile subordonaţilor.
Mulţi dintre noi ne-am întâlnit, cel puţin o dată în carieră, cu situaţia în care avem o slujbă care nu ne aduce nicio satisfacţie. Lucrăm în companii a căror cultură organizaţională nu ni se potriveşte. În acelaşi timp, nu ştim exact care este acel job care ne-ar face să mergem dimineaţa cu plăcere la muncă. Am putea oare să ne dăm seama mai devreme la ce suntem cu adevărat buni şi care este cariera pe care ar trebui să o urmăm?
Catastrofa de la Fukushima şi criza economică mondială au repoziţionat strategiile nucleare ale statelor lumii. Unele dintre ele, precum Franţa sau Germania, au zis stop investiţiilor, iar altele, printre care Turcia, Polonia, Cehia, China sau India, le-au accelerat. După câţiva ani de amorţeală, România a readus pe tapet proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi şi-a imaginat patru variante de dezvoltare. Principala piatră de încercare pentru autorităţile de la Bucureşti nu o reprezintă găsirea finanţării, ci credibilitatea. „Performanţele” de până acum sunt catastrofale, pentru că proiectul a contabilizat abandonuri ale investitorilor, estimări de creştere a investiţiei iniţiale şi perspectivă îndepărtată de aliere cu alţi potenţiali finanţatori.
Decalajele României faţă de cele mai multe ţări europene, reduse în perioada interbelică, s-au adâncit în comunism şi s-au menţinut la o distanţă stabilă până în 2008. De atunci încoace constatăm că, în pofida sprijinului financiar al UE, înapoierea României persistă în toate aspectele vieţii cotidiene, de la guvernare la starea economică a populaţiei. După 20 de ani în care tranziţia s-a împletit cu criza, rămânerea în urmă istorică a devenit un decalaj sistemic. Ce urmează?
Sărbătorile de iarnă se apropie, iar această perioadă este caracterizată de reflecție și punerea de dorințe. Unii își doresc un nou loc de muncă, alții un salariu mai mare, alții mai mult timp petrecut alături de familie. Pentru anumite persoane însă cea mai cea mai arzătoare dorinţă este să îl ajute pe şeful lor să fie concediat.
Suntem toți în faza în care expresia do more with less, nici măcar nu ne mai face să tresărim, o auzim de trei ani și tot de trei ani facem din ce în ce mai bine acest lucru. Am să evit să povestesc din nou cât de tare m-am îngrijorat când am derulat un survey în 2009 și am remarcat că organizațiile tăiaseră bugetele de training cu cel puțin 40%. Îngrijorarea nu era stârnită de această medie, ci de situațiile în care se tăiase de tot sau aproape de tot....și erau multe.
"Tată, abia aștept să vină Sărbatorile de iarnă!" mi-a zis Anca acum două zile când ne întorceam de la lecția de balet. "Păi de ce, tati, pentru că scapi de școală sau pentru că-ți place de Moș Crăciun?", zic eu. "Adică de tine?", zice ea șmecheră, evitând, bineînțeles, să răspundă la întrebarea referitoare la școală. "Ce, tată, crezi că nu știu că tu ești Moșul?". "Hai mă, tată, cum să fiu eu Moșul!", încerc eu neconvingător să prelungesc magia pe care îmi dau seama cu părere de rău că Anca a pierdut-o.
© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.
Influenţa este, în secolul 21, una dintre cele mai importante caracteristici pentru orice lider. Cât de bine îi poate influenţa un lider pe ceilalţi este o trăsătură esenţială pentru eficienţa lui sau a ei, precum şi pentru succesul organizaţiei pe care o conduce.
Ne apropiem cu pași repezi de sărbătoarea Crăciunului, iar românii au intrat deja în febra cumparăturilor. După ce și-au făcut încălzirea de Black Friday, sărbătorile de iarnă îi pun din nou pe drumuri, cele mai căutate cadouri fiind telefoanele mobile, potrivit unui studiu realizat de SEO monitor, unul dintre principalii jucători de pe piața de promovare pe motoarele de căutare. Pe locurile următoare în topul preferințelor vin jucăriile, ceasurile, parfumurile, laptopurile și bijuteriile.
Amânarea lucrurilor „de făcut” este un subiect foarte abordat. Putem intra pe Google și căuta informație referitoare la amânare și vom găsi multe articole, unele dintre ele chiar foarte interesante.
Ce este de reținut, în primul rând, este că amânarea este o “boală” de care suferă majoritatea umanității, de la mic la mare. Cu toții suntem nemulțumiți de noi pentru că amânăm lucrurile. Ca să aflăm ce putem face am putea merge la un curs: cu cât mai scump, cu cât personajul care îl conduce este mai cunoscut, cu atât mai bine: înseamnă că…va funcționa chiar dacă noi nu vom face nimic! O luăm ca pe o ”garanție”.
Când vine vorba despre „jucăriile” de lux, piaţa din România arată cu totul altfel decât cea din ţări precum Franţa, Germania sau SUA. Dacă acolo, din această categorie fac parte produse care ajung la sume exorbitante, precum un Macbook Pro placat cu diamante, în valoare de 8,6 milioane de euro, la noi, de lux este considerat tot ce are un preţ de cel mult câteva mii de euro. Suntem încă la început, dar recuperăm.
De la vapoare la gatere, de la stadioane la ciupercării, băncile româneşti scot la vânzare active cu care au fost garantate creditele care au ajuns acum pe lista celor neperformante. Case, maşini, terenuri, dar şi multe afaceri la cheie, toate acestea pot fi cumpărate cu preţuri de „criză”. Marele semn de întrebare vine din zona agriculturii, considerată noul boom pe piaţa creditării. Pe locul trei într-un top al bunurilor executate de bănci, după apartamente şi terenuri, sunt afaceri din agricultură, ori utilaje provenite din lichidarea unor fabrici de mezeluri, mori, brutării, patiserii şi altele din aceeaşi categorie.
Rata şomajului în formă ajustată sezonier s-a redus în octombrie cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna anterioară, la 6,9%, iar comparativ cu octombrie 2011 este în scădere cu 0,4 puncte, numărul şomerilor în vârstă de 15-74 ani ajungând la 695.000 de persoane, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).
Vrei o invitație pentru două persoane la filmul ("Mereu in off side”) difuzat de Hollywood Multiplex? Află mai jos cum te poți înscrie la concurs.
Câștigătorul invitației duble la filmul "Red lights" a fost desemnat astăzi.
Directorul general al primei companii multinaționale pentru care am lucrat obișnuia să treacă săptămânal și să cunoască personal toți noii angajați. Ce-i drept, la începutul anilor ‘90 nu erau foarte mulți angajați, însă gestul GM-ului, la doar câteva zile după ce mă angajasem mi s-a părut extraordinar. A făcut același lucru, ani la rând, și când numărul noilor angajați crescuse semnificativ, până la pensionare.
Cei mai buni angajatori din lume sunt acele companii unde angajații se duc entuziasmați la serviciu în fiecare zi. Siteul Great Places To Work a publicat o listă a celor mai apreciate 25 de companii de către angajații lor. În ultimii ani, companiile cu pricina au creat 120 000 de noi locuri de muncă.
Mai e puţin şi ne vom lua adio de la 2012. Pentru cei care nu au reuşit să obţina jobul dorin în acest an, 2013 aduce noi oportunităţi. Dar cum putem să ne asigurăm că noul an ne va aduce şi locul de muncă mult visat? Răspunsul la această întrebare îl veţi afla în cadrul emisiunii Jurnal de Leadership de luni, 3 decembrie.
