Într-un context economic nefavorabil micilor întreprinzători, noi credem în puterea acestor oameni, a ideilor și muncii lor, în puterea locurilor frumoase din țară. În ediția de iunie a revistei CARIERE - „Autentic românesc‒ forța brandului local”, ediţie cu numărul 218, ne uităm la cei care au pus bazele unor afaceri locale cu potențial, care rezistă și se ramifică. 

Discovery Communications sărbătorește astăzi 30 de ani de la înfiinţarea Discovery Channel. În 1985, John Hendricks lansa prima televiziune din lume dedicată satisfacerii curiozității oamenilor în legătură cu lumea care îi înconjoară. De-a lungul vremii, Discovery a adus telespectatorilor istorii uimitoare, le-a făcut cunoștință cu personaje sau creaturi fascinante și i-a purtat în locuri uluitoare din întreaga lume. 

Adriana Comăneci (31 ani) şi Alexandru Ghiţă (34 ani), foşti colegi de facultate la ASE, sunt în momentul de faţă singurii tineri din România care şi-au dat seama că românii care studiază în străinătate pot fi oportunitate de business. Acum, ei fac 55.000 de euro din simplul fapt că ajută acei tineri să-şi găsească un job în România.

Când era mică, voia să se facă polițistă pentru că se visa un fel de supereroină a cărei misiune deloc ușoară era să vegheze la liniștea comunității și la starea de ușurare, fericire sau mulțumire pe care o au oamenii atunci când problemele pe care le au se rezolvă. Chiar și pentru o scurtă perioadă de timp!

Suntem un popor fără educație în privința ideii de a dona. Campaniile adresate indivizilor au îndeosebi rezultate în zona medicală, adică acolo unde ne doare mai tare, dar puțini donează pentru un proiect tehnic, pentru scrieri de calitate sau pentru cultură în general. Și asta în ciuda faptului că am creat un precedent important cu campania „Dați un leu pentru Ateneu”, acum mai bine de 120 de ani. Astăzi, educația pentru caritate pornește din trei surse: oameni din toate păturile sociale care se gândesc la semenii lor loviți de boală, oameni din pătura de mijloc care donează pentru artă, cultură și tehnologie și, în fine, elevi care învață chiar la școală să dăruiască, alături de părinții lor.

Angajaţii în IMM-urile româneşti merg la birou pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu, dar productivitatea lor este de şase ori mai mică decât media europeană. Ei cred în tehnologia mobilă şi în îmbunătăţirea relaţiilor cu clienţii şi, deşi pun mare preţ pe echilibrul dintre viaţa personală şi cea profesională, 15% dintre angajaţii români lucrează 51 de ore pe săptămână sau mai mult, un procent aproape dublu faţă de media europeană. Iar 33% trebuie să răspundă mail-urile de la clienţi în maximum o oră, în timp ce media europeană este de o zi. Ipsos Mori a realizat pentru Microsoft profilul angajatului din IMM-urile româneşti. Cercetarea a fost realizată în 16 ţări din Europa, printre care şi România, cu participarea a 5.555 de angajaţi din companii mici şi mijlocii.

Fabrica de espressoare a De'Longhi de la Jucu a angajat în doi ani peste 500 de români. Unul dintre cele mai mari investitori străini din România din ultimii ani a fost atras de forţa de muncă bine pregătită şi plătită cu salarii mici.

„Probabil vom încheia câteva zeci de asigurări până la finalul anului. Nu o să fie o dezvoltarea foarte mare dacă legislaţia nu o va cere, dar în momentul în care, peste un an sau un an şi jumătate va începe utilizarea dronelor grele şi mult mai periculoase, în momentul acela probabil va exploda solicitarea de astfel de asigurări”, a spus Doru Obreja.

Grupul farmaceutic Actavis, care a finalizat, la sfârșitul lunii martie a acestui an, procedura de achiziție a companiei Allergan pentru suma de 70,5 miliarde de dolari, numerar și acțiuni, își schimbă numele în Allergan Plc.

Fabrica de Joburi, un proiect Media FEM - Școala Națională de Jurnalism, ajunge în Ploiești pe 27 iunie. Caravana târgului de cariere se mută pentru o zi în AFI Palace Ploiești, unde se vor reuni angajatori de top din industria de comunicare și domenii adiacente.

Finala Concursului Național „Tinerii Dezbat” a strâns în acest weekend peste 100 de elevi și profesori la Miercurea Ciuc. Competiția ce pune în valoare ideile și abilitățile de comunicare ale tinerilor a fost câștigată de echipa de dezbateri a Colegiului Național „A.T. Laurian” din Botoșani, coordonată de doamna profesoară Carmen Dulgheriu. 

România rămâne o țară atractivă pentru investitori în contextul în care se numără printre țările cu cele mai scăzute costuri privind concedierea din motive obiective (cum este reorganizarea) în cazul angajaților cu vechime medie.

Acest proverb englezesc, ne spune în esenţă că e mai bine să petrecem ceva mai mult timp măsurând şi planificând, decât să pierdem timpul refăcând totul din cauza unei decizii luate in grabă. În piaţa de resurse umane, în ultimii ani s-a discutat din ce în ce mai mult acest subiect. Cum e mai bine să procedăm, să ne bazăm pe instinct şi pe recomandări în cadrul proceselor de HR sau să folosim instrumente de măsurare? Astfel au fost create două tabere, una care consideră că e mai important să măsori, în timp ce a doua e de părere că e suficient să te bazezi pe instinct şi pe recomandări. Nici una dintre metode nu este greşită, ci mai degrabă incompletă. E bine să ai şi o imagine obiectivă asupra persoanei evaluate, indiferent că e vorba de un proces de recrutare, de evaluare a nevoilor de training sau de evaluare a performanţelor, însă de cele mai multe ori nu este suficient pentru a lua decizia corectă. Ai nevoie şi de un input personal, fie ca el vine din recomandarea a unei persoane în care ai încredere sau din propriile instincte.

Am participat cu ceva timp în urmă la o conferinţă în care oamenii din business s-au întâlnit cu cei care decid asupra caracterului real şi serios al măsurilor de redimensionare a personalului. Era normal ca la un astfel de eveniment în care justiţiabilii şi judecătorii stau faţă în faţă să fie prezenţi şi avocaţi (sic!).

Stefanini, compania braziliană ce livrează servicii IT la nivel mondial, a început recent să furnizeze servicii avansate de suport din România, astfel că are în continuare poziții deschise pentru angajare.

După fiecare campanie de recrutare, rămân doi sau trei candidaţi în marea finală. Know-how-ul este cel mai important criteriu pentru a face departajarea, dar nu şi singurul. Diferenţa este făcută de ceea ce este numit în recrutare 80/20. Adică 80% obiectiv şi 20% subiectiv. Un manager îl va alege întotdeauna pe cel cu care vrea să lucreze, cu care are afinităţi. Aşadar, pentru candidaţi cu şanse egale, ce face diferenţa?

Stilul tradițional de a trimite un satelit pe orbită poate dura ani de zile, iar când satelitul ajunge în sfârșit deasupra noastră, tehnologia este deseori deja depășită, surclasată de inovațiile și descoperirile de la sol. Este o luptă continuă în încercarea de a ține pasul, iar asta se aplică și în domeniul filantropiei. Aici, capacitatea noastră de a conștientiza și de a ne adapta la parametrii în continuă schimbare este esențială dacă vrem ca demersul nostru să aibă un impact real.

Joi, 18 iunie, la ora 9.00, Camera de Comert România Turcia, Str. Austrului, nr.58, are loc o nouă ediție a Elite Networking Club, un eveniment menit să încurajeze antreprenoarele din România să interacționeze și să încheie parteneriate propice pentru dezvoltarea afacerii lor. Evenimentul este organizat de Elite Business Women, un proiect fondat de Bianca Tudor, din ideea de a îmbina voluntariatul și șansa de a „dărui” cu libertatea de a construi frumos un business." 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

La firma de consultanţă în care a lucrat înainte, Karla Martin – acum directorul Google pentru strategia de afaceri globală – a văzut cum, de fiecare dată când firma câştiga un client important, unul dintre partenerii din firmă îi oferea altcuiva, în mod repetat, rolul principal în servirea clientului: unui bărbat alb care îi fusese subordonat Karlei într-un proiect pe care ea l-a condus şi care a adus firmei nişte reduceri de costuri masive. „Partenerul acela pur şi simplu nu a putut să-şi amintească faptul că a fost conducerea mea, munca mea – ajutată, bineînţeles, de oamenii din echipă şi de acel bărbat (o să-l numim Jim) – şi că eu fusesem cea care l-a angajat pe Jim şi l-a promovat, în timp ce conduceam proiectul”, spune ea. „Privindu-mă drept în ochi, el zicea: «De ce nu-l punem pe Jim să se ocupe de clientul acesta nou? A făcut o treabă aşa de minunată cu proiectul acela de reducere a costurilor». 

Cel mai mic computer din lume a ajuns în România. Intel® Compute Stick măsoară doar 10 cm, rulează pe Windows și Linux și tranformă într-un PC funcțional orice ecran sau televizor, cu ajutorul unui cablu HDMI.