Peste 100 de persoane au participat zilele trecute la evenimentul „De la Sud la Suflet” organizat de Fundaţia PACT pentru a celebra oamenii cu inițiativă din comunităţile mici din sudul României.
La împlinirea a 10 ani de activitate, Fundaţia PACT a prezentat poveştile, proiectele şi experienţele a cinci comunităţi din sud: Găujani (Giurgiu), Vizurești (Dâmbovița), Corbeni (Argeș),  Lupșa de Jos (Mehedinți), Frâncești (Vâlcea).

Cariera mea de CEO la Cemacon a început cu o invitație de nerefuzat: să renunț la un job de corporatist în București pentru a salva o întreprindere din Zalău aflată în pragul falimentului. Invitația a corespuns însă profilului meu de personalitate, motiv pentru care am răspuns pozitiv provocării de a mă implica într-un proiect care părea fără șanse de reușită. 

Legătura dintre leadership și creșterea performanței organizațiilor pare evidentă după atâtea best-seller-uri de literatură de business care au abordat această temă. Ea devine însă foarte clară atunci când studiem profilele executivilor ale căror povești de succes au devenit deja subiecte de articole de specialitate sau de biografii. Ce au făcut ei mai mult sau mai bine sau altfel?

Există o metodă mai bună decât presiunea permanentă pentru a-ţi motiva colaboratorii şi a-i face mai performanţi. Se numeşte slow management şi îşi propune să transforme conceptul de resursă umană în cel de fiinţă umană. În centrul întreprinderii nu mai stau viteza sau urgenţa, ci calitatea, satisfacţia, încrederea, creativitatea şi atutenticitatea. Cel mai simplu mod de a face slow management este să renunţi la o parte din e-mail-uri în favoarea întâlnirilor, în cadrul cărora oamenii se simt ascultaţi şi valoroşi. Iar productivitatea creşte în jurul unei ceşti de cafea. Robbrecht van Amerongen, manager de dezvoltare la Amis, partenerul Oracle din Olanda, a explicat care sunt principiile pe care se bazează slow managementul, ca model pentru noi strategii economice.

Ştim că nu e plăcut să fii introdus într-o anumită categorie doar pentru că vorbeşti într-un fel sau te mişti în alt fel. Totuşi, revista CARIERE a stat de vorbă cu doi oameni care ne-au explicat de ce e imperios necesar să fii conştient de aceste categorii şi să reacţionezi în faţa oamenilor în funcţie de caracteristicile fiecăruia. 

Întâlnirea cu ei este definitorie. Sunt oamenii care îşi pun în practică visurile, oamenii care ne uimesc cu talentul lor, cu energia lor, aşezată în slujba unor cauze care schimbă  viaţa altora în mai bine. Faptele lor nasc cea mai importantă reacţie în ceilalţi – înțelegerea faptului că E POSIBIL, că visurile pot deveni realitate, că îţi poţi trăi viaţa în Bine şi Frumos, că îi poţi ajuta cu adevărat pe ceilalţi.

Prima tendinţă a fost să deleg scrierea acestui articol. Vine vacanţa şi mă grăbesc să termin toată lista de „to do” până plec. Din 2-3 cărţi despre leadership ar putea oricare junior să scrie un articol cu 13 idei, cine mai stă să le evalueze? Cu un pic de „wording” nu mai recunoaşte nimeni ideile lui Collins sau Blanchard. Ar ieşi un articol bun şi... banal. Aleg să scriu un articol mai puţin ştiinţific, dar autentic despre 13 idei în care cred atunci când vine vorba despre leadership.

Se spune că, în casa unui fermier și a soției sale, un șoarece descoperă într-o seară că i se pregătește o cursă. Speriat, șoarecele merge la găină și îi spune – „E o cursă de șoareci în casă”. Găina îi răspunde că îi pare rău, dar că nu e problema ei. Dezamăgit, șoarecele se îndreaptă către porc; ca și găina, porcul se arată dezinteresat – „Mare păcat, dar nu te pot ajuta. Mă voi ruga pentru tine”. Într-una dintre seri, în capcană cade un șarpe. Crezând că a prins, în sfârșit, șoarecele, în întuneric, soția fermierului e mușcată de șarpele veninos. După ce se întoarce de la spital, soția fermierului are febră mare, iar bărbatul se gândește să îi gătească o supă. Așa că decide să taie găina. Peste câteva zile, starea soției fermierului se agravează; prieteni și rude vin să o îngrijească, așa că fermierul decide să taie porcul pentru a-i hrăni pe toți.

Indiferent de domeniu, liderul este un model, o sursă de inspiraţie şi un reper, iar puterea lui de a-şi modela echipa este o sursă incredibilă de energie. Arta lui este aceea de a fi, de la înălţimea postamentului pe care îl situează experienţa şi pregătirea, la acelaşi nivel cu oamenii pe care îi conduce. Pentru că succesul este dat, de fapt, de sunetul pe care întreaga orchestră, în egală măsură, îl împărtăşeşte cu auditoriul sub coordonarea dirijorului.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Atât în afaceri, cât şi în viaţă, deciziile cele mai importante pe care le luăm sunt legate, în cele din urmă, de oamenii cu care interacţionăm. Dar e greu să fii un bun judecător al caracterului oamenilor. Oare cum devenim mai pricepuţi în evaluarea realistă a primei impresii pe care ne-o facem despre cineva, în evitarea greşelilor la angajare şi în a-i identifica în mod corect (şi a nu-i trece cu vederea) pe oamenii care se vor dovedi a fi nişte stele în ascensiune?

Unul dintre străbunicii săi avea cai de povară în gospodărie, iar celălalt deţinea concesiunea taxiurilor trase de cai din Ploieşti. Acela mai avea şi cai de curse. „Omul a murit de supărare, după ce unul dintre exemplarele sale preţioase şi-a pierdut piciorul.” – Aşa caută să îşi explice George Leca afinitatea sa pentru aceste nobile animale.

Conform unor studii recente efectuate de firma de consultanță Bersin&Associates, companiile ai căror lideri fac eforturi „foarte frecvent” în a oferi coaching echipelor lor au înregistrat rezultate în business cu 21% mai bune decât ale celorlalte companii. Același studiu arată și că, acolo unde există un climat și un suport „excelent” pentru coaching, implicarea angajaților, productivitatea și customer service-ul sunt mai ridicate cu 39%. Și totuși 70 de procente dintre managerii intervievați au recunoscut că știu într-o mică măsură să aplice coaching-ul în echipele lor.

De mult timp cuvântul „leadership” și-a pierdut din „prestanță și notorietate”. Mi se pare (și se pare că este o percepție destul de generală) că a devenit un cuvânt desuet și, cu greu, își mai găsește locul și rostul într-o conversație de business, iar când se întâmplă, celor care îl aud le trece prin cap ideea de „iarăși aceleași bla-bla-uri”.  Explicațiile pot fi mai multe, însă una care a ieșit la iveală în aproape toate conversațiile mele cu managerii alături de care am lucrat a fost „s-au spus multe și s-au făcut puține”, cu alte cuvinte ideea „Teoria ca teoria, dar practica ne omoară” și-a făcut bine treaba în această zonă!

Doi profesori renumiţi de la Universitatea din Sheffield, Tim Vorley şi Nick Williams, specializaţi în problemele antreprenorilor, au prezentat, în cadrul unui seminar cu tema „Cum să fii mai performant în business”, organizat în parteneriat cu Intact Media Academy, câteva sfaturi de care orice manager ar trebui să ţină cont.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Cauza care se află la rădăcina disfuncţiilor dintr-o organizaţie este, adesea, distanţa dintre liderii care comunică de-sus-în-jos şi angajaţi, care încep să simtă că între ei şi lideri apare şi creşte o senzaţie din ce în ce mai puternică de înstrăinare. Cu cât e mai mare distanţa dintre ei, cu atât e mai greu ca informaţiile esenţiale şi ideile-cheie să circule prin organizaţie. Distanţa aceasta poate creşte până devine o prăpastie: pe măsură ce liderii pierd contactul cu angajaţii lor, îşi pierd şi abilitatea de a menţine acel gen de proces de feedback care asigură eficienţa într-o organizaţie. Ei nici nu vorbesc cu adevărat cu angajaţii lor, nici nu aud ceea ce au de spus angajaţii.

In decurs de mai bine de un an am adunat povesti diverse despre oameni, calatorii, am experimentat situatii de viata la fel de diverse, am inteles cit de importante sunt gandurile si emotiile si mai ales cum pot crea o varianta mai buna a celei care sunt.

Aviad Goz, trainerul renumit la nivel internaţional care a oferit consultanţă şi coaching unor companii celebre din topul “Fortune 100”, vine la cea de-a opta ediţie a Business Edu Forum, organizată în perioada 11-13 octombrie, la Capital Plaza din Bucureşti.

Noi suntem fie stapanii, fie victimele propriei noastre atitudini. Depinde de alegerea noastra. Cine suntem astazi este rezultatul alegerii pe care am facut-o ieri, maine vom deveni ce am ales sa fim astazi.