Să ai idei noi nu e greu. Greu este să le pui în practică. Chiar și atunci când ocupi o funcție de management.
Provocarea cea mai mare apare la execuție, pentru că numai când treci

Robotul Sophia a fost în România. Raluca Kisescu a fost la Brand Minds și a luat notițe. Să luăm și noi notă!

Richard Branson, şeful Virgin Group, susţine că acum, mai mult ca oricând, omenirea se află în era inovaţiei. Asta pentru că lucrurile evoluează într-un ritm foarte rapid. Prin urmare, uneori ne este greu să ţinem pasul.

Conform unor studii internaționale (printre care și cele realizate de organizația Gallup), există un declin evident al angajamentului în organizații (orice fel de organizații). Inerția organizațiilor, care sunt niște conglomerate, este mai mare decât cea a indivizilor. Indivizii "se trezesc" mult mai repede decât organizațiile care, până la urmă nu sunt altceva decât rezultatul dorinței de organizare a indivizilor (sau delegarea acestei dorințe către leaderi). Nivelul de conștiință al oamenilor este sporit în epoca modernă datorită progresului tehnologic accelerat - progres ce aduce clarificări ale scopului vieții, adevăratei naturi a lumii și a universului, corpului uman și planetei. Ceea ce este deja evident pentru oameni nu este încă atât de evident pentru organizații, entități care dețin o certă inerție endemică. Cu cât este mai mare organizația, cu atât mai mare este inerția.

Termenii în care este deja judecat și adjudecat viitorul, sunt cei ai „muncii în cloud", „procesării în cloud", „crowdsourcing-ului”, „crowdfunding-ului”, „cunoașterii distribuite”, „inovației deschise”. Pare că foarte multe dintre lucrurile pe care le credeam „închise" sau oarecum private și personale devin deschise către public, către clienți și furnizori, publice. Aceeași concluzie cu cea dintr-un articol anterior: Wikinomics, economia „împărtășită". Fiecare dintre cele mai mari 25 de branduri globale folosește crowdsourcing-ul într-o formă sau alta. Thomas Frey (considerat în mod popular „vorbitorul public al viitorului") enumeră zeci de munci ale viitorului dintre care o mare parte au legătură cu ideea de „colectivitate". 

În vâltoarea celei de a patra revoluții industriale, companiile din România sunt la stadiul de Omidă, adică „exploatează produsele și serviciile existente deja în modelul de business actual, fără să investească în pregătirea pentru schimbarea  disruptivă”, arată cel mai recent sondaj EY derulat în România.

Majoritatea companiilor din România sunt mai puțin atente la tendințele din piață, care le pot zdruncina poziția. 

Astăzi, suntem la intersecția multor schimbări majore în felul în care ne organizăm munca, în care conducem oameni, producem și consumăm bunuri și servicii. Și, în ciuda tuturor acestor schimbări, creativitatea și inovația au de-a face cu condiții care sunt perene. Tehnologiile deschise, diseminarea și descentralizarea puterii politice și sociale la nivelul maselor de oameni, modificarea felului în care companiile accesează sisteme de resurse, evoluția inteligenței artificiale, puterea social media de a schimba adevărurile populare și evoluțiile zilnice uimitoare din toate științele - toate acestea sunt, în sine, expresii ale unui trend exponențial al creativității și inovației și formează în același timp un context presant de acțiune pentru companii. Concentrarea puterii (politice, sociale și economice) începută odată cu revoluția industrială, este astăzi inversată. C. K. Prahalad a numit drept wikinomics "această democratizare a industriilor, în cadrul noii economiei a oamenilor, realizată de oameni pentru oameni".

Într-o piață în care concurența este tot mai acerbă, orice antreprenor poate confirma importanța puterii creative pentru a lansa și administra o afacere nouă, precum și pentru a construi o organizație, acolo unde înainte nu există nimic. Abilitatea de a răspunde rapid la schimbarea condițiilor din piață necesită, de asemenea, un nivel ridicat al creativității, în cazul companiilor existente de ceva timp. Creativitatea și inovația au devenit, în ultimele decenii, abilități cheie pentru atingerea succesului în afaceri în economiile dezvoltate.

Inovația este considerată a fi, în general, motorul principal al creșterii economice în economia globală de astăzi. Prin introducerea în practică a inovațiilor se pot obține produse cu caracteristici de calitate îmbunătățite, servicii de calitate superioară, procese de producție noi, mai eficiente și mai curate (ecologice), modele îmbunătățite ale sistemului de management al afacerilor, metode moderne de management al forței de muncă etc.

Există multiple motivații ale întreprinderilor și organizațiilor pentru a inova, între care: creșterea cotei de piață, cucerirea de noi piețe, ameliorarea calității produselor, lărgirea gamei de produse, înlocuirea produselor învechite, reducerea impactului asupra mediului etc. Din materialul de mai jos veți afla despre tipurile de inovație și cum se pot implementa.

Românii au trecut de faza “all in one”, când se punea foarte mult accentul ca telefonul mobil să facă de toate, să aibă aplicații pentru orice. Conform unui studiu realizat de Unlock Market Research, Samsung, iPhone și Huawei au fost desemnat de români cele mai inovatoare branduri de gadgeturi în perioada martie-aprilie 2018 pentru revista Biz. 

Guvernul polonez lucrează la un program de pensii furnizate de angajator, care potrivit va creşte sumele economisite anual cu 20 de miliarde de zloți (șase miliarde de dolari) și va consolida și piața de capital din Varșovia, potrivit  Bloomberg. 

Echipa Biz a pregătit participanţilor, ca în fiecare an, cinci zile de conferinţe, prezentări şi dezbateri pe cele mai dinamice domenii din economia românească: Antreprenoriat, Inovaţie, Management, CSR şi Media & Marketing. Participanţii vor avea ocazia să interacţioneze şi să discute oportunităţi de business cu profesionişti din peste 300 de companii de top, cunoscute la nivel global. 

Inovația este deja un subiect recurent pe agendele conferințelor de business din întreaga lume și, din ce în ce mai intens, în România. Pe lângă exemplele clasice ale companiilor Kodak și Nokia care au fost scoase pe tușă de viteza cu care piața a îmbrățișat noi tehnologii, pe lângă specialiștii din Silicon Valley și speakerii inspiraționali de la companii care au schimbat regulile jocului în industriile lor, în ultima vreme și-a făcut loc pe agendele acestor evenimente un subiect mai puțin dezbătut în România: Design Thinking. 

Inima inovației europene nu este o metropolă majoră, ci un mic oraș din regiunea Flandra din Belgia. Aceasta este concluzia celui de-al doilea clasament anual al celor mai inovatoare universități din Europa, realizat de Reuters.

Cel mai mare hackathon la nivel mondial, NASA Space Apps Challenge, a început pe 29 aprilie și continuă pe 30 aprilie, desfășurându-se simultan la București, Cluj-Napoca și Timișoara.
Evenimentul este organizat în premieră în București și în Timișoara, iar la Cluj-Napoca a ajuns la a doua ediție.

Oameni de știință din China și Elveția au anunțat miercuri că au reușit să dezvolte un sistem care permite dispozitivelor smartphone să gestioneye de la distanță și să trateze, în același timp, diabetul la șoareci.

Într-o lume în care schimbările se succed una după alta, la nesfârşit, opţiunile pe care le avem la îndemână sunt de tipul „fie una, fie cealaltă”. Nu mai putem conta pe faptul că le putem obține pe amândouă. 

Decizia de cumpărare a clientului se ia în funcție de valoarea produsă de furnizorul de bunuri și servicii.  Cei de la UP! Your Service, utilizează instrumentul denumit “Cele 4 Categorii de Valori” pentru a înțelege ceea ce clientul dorește să primească.

Noua bancnotă de 50 de euro a intrat din 4 aprilie  în circulație. Bancnota are noi elemente de securitate, care vor îngreuna falsificarea. Pentru a nu crea confuzii, noua bancnotă are tot culoarea portocalie, ca și cea pe care o înlocuiește.

Transformările digitale şi schimbările tehnologice din ultimii ani au determinat companiile să-şi reconsidere complet modul în care își desfășoară activitatea, atât online, cât şi offline. Ritmul și amploarea acestor schimbări au fost drastice, cu o nouă generație de clienți şi de angajați exigenți, care vor experiențe mai sofisticate de la organizațiile pentru care lucrează sau de la care cumpără.
În acest context, companiile trebuie să fie pregătite pentru orice viitor.