Industria turismului din România se apropie de finalul anului într-un context marcat de polarizare accentuată a pieței, schimbarea comportamentului de consum și presiuni financiare puternice generate de creșterea costurilor. Atât segmentul corporate, cât și turiștii individuali își ajustează deciziile de călătorie, pe fondul reducerii bugetelor și al incertitudinii privind evoluția pieței în 2026, arată o analiză realizată de TMC Group, companie specializată în managementul călătoriilor de afaceri și al evenimentelor corporate.
Potrivit companiei, turismul local consemnează o diferențiere clară între clienții de lux – care mențin o cerere stabilă și exigențe tot mai ridicate – și segmentul orientat către consum de masă, care recurge la sejururi mai scurte, decizii prudente și reconfigurarea priorităților financiare. Segmentul mediu continuă să piardă teren.
„Turismul autohton încheie anul cu o schimbare evidentă în modul în care companiile și turiștii își planifică mobilitatea, în contextul creșterii TVA – de la 9 la 11% la cazare și până la 21% la alimentație – și al unei inflații care se menține în jurul valorii de 10%, ceea ce majorează costurile cu cel puțin 15% pentru pachete turistice. Presiunea cumulată determină prudență în achiziții și reconfigurarea bugetelor, iar eliminarea sau reducerea voucherelor de vacanță accentuează incertitudinea privind 2026”, afirmă Roxana Ilinca, CEO TMC Group.
Vacanțe mai scurte
În zona de business travel, evenimentele de final de an se restrâng la formate de o singură zi, în contextul reducerii bugetelor. Resursele financiare sunt redirecționate către activități cu miză strategică, în primele luni din 2026 – lansări de produs, prezentări de strategie și întâlniri operaționale.
În turismul de agrement, familiile renunță la pachetele ce combinau Crăciunul și Revelionul, optează pentru o singură vacanță sau pentru plecări scurte după 2 ianuarie, când tarifele pot scădea cu până la 50%. Rezervările se fac tot mai aproape de data plecării, iar interesul pentru early booking se reduce puternic. Bucovina și Maramureș rămân în topul căutărilor, cu grad ridicat de ocupare, în timp ce unitățile cu poziționare slabă resimt volatilitatea cererii.
„Pentru turiștii persoane fizice, mai ales în lipsa voucherelor de vacanță, diferența de TVA de la 11 la 21% devine un motiv real de renunțare, amânare sau scurtare a vacanțelor. Piața premium se dezvoltă accelerat, alimentată de turiști tot mai sofisticați și exigenți, în timp ce segmentul de masă își reduce costurile și extraserviciile”, adaugă Roxana Ilinca.
Unitățile de trei și patru stele devin opțiuni pragmatice pentru publicul care își dorește să continue să călătorească, dar nu poate susține nivelul de cost al segmentului mediu.
Tendințe globale
Evoluția pieței locale se suprapune peste schimbări globale, în care strategiile turistice se orientează către segmente bine definite – de la turism sportiv la produse high-end. În absența unor politici coerente și a unei infrastructuri culturale și urbane consolidate, operatorii români navighează într-un climat cu predictibilitate fiscală redusă și costuri crescute.
Tot mai multe companii tratează evenimentele și mobilitățile ca instrumente de educație și dezvoltare, integrează conținut, specialiști și experiențe tematice – de la degustări și sesiuni de wellness, la programe de învățare și networking – în locul formatelor tradiționale axate exclusiv pe divertisment.
Printre direcțiile cu potențial ridicat de dezvoltare se numără turismul medical, turismul educațional și turismul cultural, considerate nișe cu valoare adăugată dacă sunt susținute prin expertiză și consultanță profesionistă.
„Rolul furnizorilor nu mai poate rămâne la nivelul unui executant care trimite o ofertă standard, ci trebuie să devină unul strategic, capabil să creeze relevanță, context și diferențiere. Modul în care industria va reuși să se repoziționeze va influența direct dinamica anului 2026”, subliniază Roxana Ilinca.
