Croșetat – de la pasiune la brand

„Find yourself first” scrie pe tapiseria albă și albastră din camera Dariei Păvălucă. La 19 ani, a lansat pedeal.pevăi – un brand de lucruri croșetate pe care le vinde pe Instagram și în magazine locale din Sibiu, orașul în care locuiește.

Foto: ©Claudia Elena (@rodraark)

S-a apucat serios de croșetat în prima sesiune la Facultatea de Inginerie din Sibiu. Nu îi plăcea ce studia, așa că și-a găsit refugiul în ghemurile colorate de ață.

„Dacă îmi plăcea o culoare, croșetam mult cu aceea. Făceam literalmente doar ce voiam și simțeam.”

A pornit pagina pedeal.pevăi pentru că voia să aibă banii ei și o entuziasma ideea că oamenii erau dispuși să dea 50-100 de lei pe ceva făcut de ea. Daria merge des în munți, așa că a căutat un nume care să sugereze asta.

„Mi se pare că între natură și croșetat e ideea asta de slow, de răbdare – să fii în prezent, să faci ceva cu mâinile.”

Coliva – un momento mori hrănitor

Co‑live a little vinde kituri de colivă ca suvenir românesc. Patru absolvente de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca au dus mai departe un proiect de facultate și l-au transformat într-un brand.

Foto: © Fix Cluj

Anda și Ioana Porumbăcean, Alexandra Sălăjan și Andreea Păun au pornit de la întrebarea: „De ce să așteptăm până în ultimul ceas să ne bucurăm de colivă?”.

Astfel, au creat kituri care conțin arpacaș, nucă, zahăr – esențialul pentru colivă –, lumânări festive, stickere și sprinkles. Brandul lor promovează coliva ca simbol al comunității. Experiențele din străinătate, în perioada petrecută în Erasmus+ în Polonia, le-au făcut să observe că acolo identitatea culturală e valorizată.

„Dacă oamenii din alte țări ar avea ce avem noi, probabil ar face mult mai mult cu moștenirea culturală decât ce facem noi.”

De ce se întorc tinerii spre tradiție?

Într-un context global marcat de crize economice, schimbări climatice și instabilitate, Generația Z caută stabilitate. Revenirea la tradiție – fie printr-un meșteșug, fie printr-un desert românesc, oferă un sentiment de apartenență și simplitate.

Designerul Mihnea Ghilduș, lector la Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, observă această tendință încă din perioada post-criză 2008-2009, când „designerii români au început să cerceteze porțile maramureșene, lemnul cioplit sau țesăturile tradiționale”.

Pentru el, designul românesc înseamnă designeri români care folosesc resurse locale și caută să înțeleagă propria cultură: „Nu poți să reinventezi roata dacă nu știi ce au făcut ceilalți înaintea ta”.

Prin combinația de incertitudine, dar și potențial financiar, Generația Z a învățat mai repede față de generația de dinainte că e important să economisească și să folosească creativitatea ca să facă bani. Cu rețelele sociale ca rampă de lansare, 1 din 10 tineri din România au spus în 2023 că vor să fie antreprenori, în timp ce 4 din 10 erau angajați.

Instagram – noul târg de artizani

Atât Daria, cât și echipa Co‑live a little spun că rețelele sociale le-au dat vizibilitate și validare. Paginile lor de Instagram spun povești despre gândurile și valorile lor.

Daria îmbină identitatea personală cu brandul. Încearcă să fie cât mai autentică și să nu meargă pe drumul trendurilor pentru profit.

„Uneori vreau să-mi dezinstalez Instagramul, iar după, mă gândesc, OK, dar cum arăt lumii ce fac?”, spune ea.

Tot pe pagina pedeal.pevăi susține și inițiative caritabile. În perioada alegerilor a îndemnat comunitatea să voteze pro-Europa.

„Simt nevoia să ajut în modul meu. Iar dacă am acest cont cu 3.000 de urmăritori, nu mă doare mâna să postez chestii importante.”

Fetele de la Co‑live a little cred că Instagramul le dă credibilitate.

„Degeaba ești un brand bun, dacă nu ai vizibilitate, oamenii nu pot să ajungă la tine și nu au încredere.” Au avut avantajul de a studia design grafic, așa că le-a venit natural să gândească identitatea vizuală a proiectului. Cu toate astea, nu se rezumă doar la online.

Daria vinde produse la mai multe magazine locale din Sibiu. Co‑live a little a participat la două târguri de antreprenori – în Cluj și în Baia Mare.

„Chiar dacă nu am vândut, am împărțit mostre și am spus oamenilor povestea produsului.”

Drumul până aici

Traseul fiecărui proiect a fost diferit. Pagina Dariei a crescut după ce a trimis o husă de carte cadou Ruxandrei Gîdei, o creatoare de conținut despre cărți și citit. Apoi, Anca Broască, tot creatoare de conținut, a cumpărat un bucket hat în formă de căpșună pe care l-a promovat pe profilul său. Daria a colaborat și cu Valeria Stoica și festivalul Zona9.

„Orice proiect pe care îl fac și pe care l-am făcut a fost pentru că am avut tupeu să zic și să întreb, fără să mă gândesc, «ah, dacă spune nu?»”

Proiectul Co‑live a little a fost testat în mai multe etape – întâi ca temă la facultate, apoi ca plan de afaceri într-un curs de educație antreprenorială. Fetele l-au înscris anul trecut la Incubatorul FIX, un program dedicat start-upurilor tinere din Cluj.

Nu se așteptau să fie selectat: „Credeam că vor fi aleși cei din tech, că e mai popular. Dar ne-au acceptat și ne-au încurajat. A fost o surpriză.”

Designerul Mihnea Ghilduș recomandă structura. „Să pornești de la idee, să te documentezi, să creezi un concept, pe care apoi să îl implementezi.” Un proces similar a urmat și el când a decis să deschidă platforma Dizainăr.com în 2012.

„Atunci când nu treci prin acești pași, există riscul să nu poți repeta succesul”, explică el.

Brandul ca formă de dezvoltare personală

„La finalul zilei cumva e proiectul care ne leagă pe noi”, spun fetele de la Co‑live a little. Anul acesta au jonglat cu lucrări de disertație, proiecte personale și mentoratul de la FIX. Le-a apropiat să muncească toate patru la același brand.

A ajutat și umorul: „Noi, cu glumele noastre, suntem bomboana de pe colivă”. Vorbesc cu respect despre cum a evoluat fiecare și cum s-au susținut.

„Învățăm, greșim împreună, dar la final e un fel de siguranță că nu e una, sunt patru”.

Nu își propun să se întrețină din acest proiect, cât mai degrabă să îl păstreze ca pe un produs creativ. Până acum, au avut susținere financiară prin FIX și au făcut câteva încasări, însă nu au avut profit.

Anda și Ioana se gândesc să deschidă un brand de design interior – specializarea lor –, iar Alexandra și Andreea caută proiecte de design grafic și ilustrație.

Daria a învățat despre propriile limite. La început, și-a propus să se întrețină doar din croșetat. „Dar nu mă mai bucuram la fel de mult”, spune. Acum, o ia mai ușor și nu se mai concentrează pe partea financiară.

La fel ca Daria, tinerii din Generația Z preferă munca flexibilă și autonomia. Reversul este că sunt mai vulnerabili la burnout și mai epuizați emoțional. Ca să se motiveze, au nevoie să găsească un sens personal în muncă.

„Când realizez că ajung să fiu foarte agitată și grăbită, stau un pic cu mine și îmi dau seama că n-am fost în natură de ceva timp”, spune Daria. „Și mă duc să mă recentrez.” A devenit foarte important să fie prezentă și să își urmeze pasiunea. „Pentru moment, nu mai iau comenzi, ci fac cât vreau, ce-mi vine, ce-mi place. Așa, mai puțin, dar mai meaningful.”