Televiziunea trăiește, dar viața ei se schimbă. Deși poate părea că pierde teren, își extinde, de fapt, prezența. Rămâne în sufragerie dar se află, acum, și pe telefon, pe tabletă și în feedurile din social media. Ceea ce se schimbă nu e neapărat conținutul, ci felul în care publicul îl descoperă și îl transformă în experiență. Întrebarea nu este „va supraviețui televiziunea?”, ci „cum reușește să rămână relevantă în acest univers fără granițe?”.
„Tot ceea ce vedem acum în social media și pe platforme îți oferă mult mai multe lucruri care îți plac ca individ, ceea ce face conținutul mai fragmentat, dar răspunde nevoilor tale individuale. Puterea televiziunii - și acesta este motivul pentru care cred că încă este relevantă în România și va continua să fie relevantă în viitor - este faptul că reușește să creeze acele momente de «împreună», fie că vorbim de știri, de emisiunile de divertisment, de programele tip reality sau de evenimentele sportive. Publicul vrea să simtă că nu este singur, că face parte dintr-o experiență mai amplă”, spune Aleksandras Česnavičius, CEO PRO TV, într-un interviu acordat Revistei CARIERE.
Vremurile în care grila unei televiziuni dicta programul întregii familii s-au schimbat, însă în asta constă și frumusețea evoluției: nimic nu dispare, totul se transformă. Relevanța programelor TV nu s-a redus, ci din contră. Azi, ele pot fi văzute aproape oricând și aproape peste tot. Tocmai de aceea, rețelele de socializare devin parte integrantă a strategiei unei televiziuni, nu concurență.
„Trebuie să identifici care este nucleul tău, ceea ce te face puternic. Toate celelalte aspecte, ceea ce faci în social media, ceea ce faci cu platformele tale, extensiile digitale, trebuie să se completeze reciproc. Cum îți unifici imaginea pe aceste platforme este provocarea cea mai mare.”
În același timp, câtă vreme informațiile sunt, astăzi, peste tot, credibilitatea lor este un criteriu din ce în ce mai relevant și mai important. Experiența jurnaliștilor este, astfel, unul dintre marile avantaje ale televiziunii, atât în ceea ce privește divertismentul, cât și în materie de știri.
„Informarea este unul dintre pilonii-cheie ai activității noastre și este integrată în toate platformele pe care le avem, inclusiv în Voyo. Nu suntem un agregator de știri, suntem cei care creează știrile, așa că abilitatea de a crea știri credibile, într-un mediu în care există și foarte multe informații neverificate, devine esențială pentru existența noastră. A avea un grup de profesioniști care știu cum să facă acest lucru bine și doar să adapteze stilul narativ pentru diferitele platforme prin care trebuie să distribuim știrile, acum și în viitor, reprezintă principala provocare.”
În aceste condiții, ce înseamnă să fii un bun jurnalist TV, în zilele noastre?
„Există două lucruri esențiale. Primul este să înțelegi că nu poți face compromisuri în privința integrității și calității știrilor, pentru că aceasta este fundația. Modul în care creezi conținut de calitate pentru știri reprezintă baza, iar acest lucru nu se schimbă. Al doilea este să știi că trebuie să ajungi la publicul tău. Publicul este diferit, nu este același public căruia i te adresezi prin canale diferite. Trebuie să simți nuanțele acelui public, să știi cum să iei aceeași poveste și să o narezi într-un mod potrivit pentru acea platformă și pentru acei oameni cărora te adresezi.”
În acest context, leadershipul și cultura organizațională nu sunt concepte abstracte, ci două fețe ale aceleiași realități. Ele definesc, în bună măsură, modul în care oamenii colaborează și se adaptează în această industrie care se reinventează constant.
„Ne-am modelat echipa din interiorul PRO TV pe conceptul de «team of teams», ceea ce înseamnă că nu cred în instrucțiuni verticale foarte stricte, ci cred mai mult în integrarea departamentelor, astfel încât să lucrăm împreună ca o echipă mai descentralizată. (…) Doar pentru a produce tot conținutul pe care îl facem, trebuie mereu să ne adaptăm la noile moduri tehnice prin care se poate face acest lucru și la noile moduri prin care conținutul este distribuit. Luptăm în tot mai multe domenii, într-un univers din ce în ce mai fragmentat, iar acest lucru nu se poate face dacă nu modelezi în mod diferit și cultura organizațională.”
PRO TV, la 30 de ani
Toate aceste perspective - despre public, conținut și echipe - capătă și mai multă greutate într-un moment aniversar. PRO TV împlinește 30 de ani, iar discuția despre viitor se împletește inevitabil cu recunoașterea unei istorii care a modelat peisajul media și societatea din România.
„Am reușit să construim o relație reciprocă foarte frumoasă, bazată, în primul rând, pe încredere. Acesta este cuvântul de bază pentru mine, care descrie ceea ce simțim și ceea ce sperăm că simt telespectatorii față de noi. Acest lucru vine din faptul că, de-a lungul acestor ani, am răspuns celor două elemente fundamentale: primul este că am continuat să ne informăm telespectatorii, iar al doilea este că am continuat să-i distrăm.”
După trei decenii de existență, succesul nu mai e măsurat doar în cifre, ci și în consistența relației cu publicul.
„Cel mai evident indicator al succesului nostru este încrederea telespectatorilor și cifrele pe care reușim să le obținem din audiența TV sau numărul de abonamente și obiceiurile de vizionare pe care începem să le formăm pe Voyo. Cred că acesta este primul criteriu. Al doilea este că, atunci când urmărești audiența, trebuie să fii foarte atent la ceea ce îți permiți și la ceea ce nu îți permiți să faci. Indiferent cât de mult ne străduim să atragem audiența, nu apelăm la trucuri ieftine și murdare.”
Viitorul este despre echilibrul între stabilitatea unui brand consolidat și dinamica unei piețe care se schimbă de la o zi la alta.
„Ne aflăm într-o poziție favorabilă, într-un fel, pentru că PRO TV este încă o afacere foarte puternică și de succes și are o poziție solidă, construită cu o echipă foarte bună în spate. Avem acum o oportunitate foarte bună să privim VOYO ca pe o afacere de tip start-up și să construim o platformă locală foarte bună, care să ne ofere un al doilea pilon de echilibru, astfel încât să putem răspunde atât publicului tradițional, care va continua să urmărească televiziunea din obișnuință sau din confort, atât timp cât aceasta rămâne relevantă, cât și, în același timp, prin platforma digitală, să putem ajunge la oameni care au așteptări diferite, un stil de viață diferit și care nu sunt legați de televiziunea tradițională sau de grilele de programe.”
