Ce ar trebui să faci dacă, într-adevăr, nu mai poți să te înțelegi cu șeful tău? Poate că a existat o scădere a încrederii, a comunicării sau a respectului. În orice caz, această situație te face nefericit, îți afectează viața personală și nu mai dai nici randament la locul de muncă. De aceea, trebuie găsite rapid soluții care să rezolve această situație neplăcută și tensionată dintre tine și superiorul tău. Mihaela are 28 de ani și lucrează în departamentul de vânzări al unei firme de telecomunicații. Deși este o fire muncitoare, implicată și entuziastă, tânăra nu se înțelege deloc cu șeful ei. Acesta îi face zile fripte: o încarcă cu multe sarcini, chiar dacă și el știe că o singură persoană nu poate face față. O critică mereu și o ironizează de câte ori are ocazia. “Din păcate, așa este. Nu mă înțeleg deloc cu șeful meu. La început aveam o relație bună, nu știu de ce lucrurile au luat această întorsătură. Nu mai suport situația. După fiecare umilință, plâng și vreau să-mi dau demisia. Însă, este oare o soluție să fug sau să înfrunt situația? Încă încerc să găsesc o cale care să îmbunătățească relația dintre noi”, spune Mihaela. Ce poți face concret când nu te înțelegi cu șeful 1. Când nu te mai înțelegi cu șeful tău, primul pas este să vezi cum îl percep alții. Toată lumea se confruntă cu acest tip de comportament din partea șefului tău sau este așa doar cu tine? Vezi cum se descurcă ceilalți cu el punând întrebări subtile – nu răbufni despre cât de îngrozitor este el și vezi dacă alții sunt de accord cu ceea ce gândești tu. Dacă toată lumea are o problemă cu el, atunci mai mult ca sigur problema nu pleacă de la tine. Însă, dacă doar tu ai dificultăți cu el, atunci trebuie să te examinezi pe tine și relația ta cu el.

2. Întreabă-te de ce. Enumeră toate motivele pentru care crezi că lucrurile nu funcționează între tine și șeful tău. Probabil că există câteva ipoteze mari pe lista ta, așa că va trebui să le validezi cu atenție.
3. Cere o întâlnire one to one. Programează o oră pentru a-l întâlni pe șeful tău când nu este sub presiune. Spune-i că vrei să discuți câteva probleme importante. La întâlnire explică foarte calm și rațional că nu simți că relația funcționează bine și că ai dori să explorați împreună de ce se întâmplă asta și să încercați să îmbunătățiți. Nu intra într-o listă lungă de acuzații. Ia un exemplu concret și începe de acolo. Lasă-l să vorbească în mai mare parte a timpului. Încearcă să vezi situația din punctul lui de vedere și să înțelegi exact care sunt problemele pe care le sesizează. Observă câte dintre problemele enumerate la punctul 2 sunt reale.
4. Este necesar un plan de acțiune. Dacă puteți conveni asupra unui plan pentru rezultatele pe care le doriți amândoi, atunci acest aspect te va ajuta cu adevărat. Ce vrea el să obții? Dacă respecți cerințele, va fi mulțumit de performanța ta? Și chiar dacă nu ești de acord cu tot felul de alte lucruri, încearcă să fii de acord cu privire la obiectivele cheie ale jobului tău. Ideal ar fi să conveniți asupra acțiunilor pe care fiecare dintre voi le va întreprinde pentru a îmbunătăți relația de lucru.Regula la job: ajută-ți șeful să reușească și dacă-l placi, și dacă nu  
5. Încearcă să-i înțelegi obiectivele și motivația. Chiar dacă șeful este leneș, incorect și stresant, poți afla tot ce dorește să realizeze și să lucrezi cu el pentru a-și atinge obiectivele. Dacă poți găsi o modalitate de a-l ajuta cu obiectivele sale, atunci poate că poți îndrepta defectele lui. O regulă bună la locul de muncă este să-ți ajuți șeful să reușească – indiferent dacă îl placi sau nu. Alți oameni vor vedea că faci asta și vor recunoaște meritul tău – mai ales dacă știu că șeful tău este dificil, că-ți pune bețe în toate și că nu te înțelegi cu el.
6. Treci peste “capul” lui. Aceasta este o opțiune riscantă, dar uneori este necesară – mai ales dacă și ceilalți colegi au aceleași probleme cu superiorul tău. Vorbește liniștit cu șeful șefului tău și spune-i că simți că departamentul nu realizează tot ce ar putea. Fă câteva sugestii ample despre cum ar putea fi îmbunătățite lucrurile, fără a face acuzații directe împotriva superiorului tău. Lasă managerul superior să citească printre rânduri; probabil că el sau ea știe deja că nu te înțelegi cu șeful direct.
7. Renunță! Viața este prea scurtă ca să o petreci într-o slujbă care te face nefericit. Dacă ai încercat toate metodele de mai sus și esti încă blocat și frustrat, atunci găsește un alt loc de muncă. Există o mulțime de șefi buni care își doresc oameni entuziaști și harnici să lucreze pentru ei, scriu cei de la lifehack.org.

Mai devreme sau mai târziu, cei mai mulți dintre noi vom avea un șef dificil. Nu deveni îmbufnat sau agresiv. Soluția este să găsești o modalitate de a te înțelege cu șeful într-o manieră care să vă ajute pe amândoi. Aproape întotdeauna se poate face acest lucru. Ce spun specialiștii despre cum ne afectează problemele de la job viața personală Am stat de vorbă cu Mihai Bran despre problemele la locul de muncă și cum ne afectează acestea viața personală, dar și despre ce putem face dacă nu ne înțelegem cu șeful sau cu un coleg. Mihai Bran este medic primar psihiatru la spitalul Colțea din Bucuresti și absolvent al facultății de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. Acesta este și co-fondator al platformei de servicii medicale furnizate online, ATLAS app, având o experiență vastă în tratarea afecțiunilor psihiatrice și a tulburărilor psiho-emoționale, precum burnoutul, anxietatea sau despresia. De asemenea, Mihai Bran are și o vastă experiență în domeniul psihologiei organizaționale. Cum ne afectează problemele de la job viața personală și ce putem face să rezolvăm aceste situații care ne creează disconfort? Mihai Bran: Este important să înțelegem, înainte de toate că problemele pe care fiecare dintre noi le poate întâmpina la un moment dat la locul de muncă pot fi extrem de diferite și ne afecteaza în mai multe multe moduri în funcție de context, de istoricul medical, dar și de gradul de reziliență, de expunerea la acestea și de tipul de personalitate. Adesea, problemele de la locul de muncă au legătură cu sarcinile pe care le avem de îndeplinit, care fie sunt prea numeroase sau prea complexe, supraincărcându-ne într-un timp scurt, fie ne sunt solicitate în mod nepotrivit, la nivelul relaționării sau incomplet din punctul de vedere al nevoii înțelegerii acestora. Aceste aspecte pot determina apariția stresului la locul de muncă. Când aceste situații se petrec în mod recurent, putem dezvolta sindromul de epuizare, denumit și burnout, care, pe termen lung, în situația în care nu este tratat, scade motivația și satisfacția la locul de muncă, cu impact direct în diminuarea productivității persoanei în cauză. În același timp, apar probleme în plan personal, fiind afectată relaționarea cu familia, prietenii, dar și cu colegii de la locul de muncă. Nu în ultimul rând, sindromul de burnout netratat poate interacționa pe termen mediu și lung cu probleme de sănătate fizică pentru angajați, cum ar fi afecțiuni dermatologice, gastroenterologice, cardiovasculare etc. De aceea, este important ca semnele de stres să fie adresate în timp util unui specialist, înainte de a se agrava. Dacă avem probleme cu un șef, ne dă prea mult de lucru, sau comportamentul său este unul nepotrivit: ne jignește, ironizează cum îl putem aborda? Mihai Bran: Relaționarea cu superiorii poate provoca dezechilibre la locul de munca, indiferent de domeniul de activitate și indiferent de nivelul ierarhic la care ne aflăm (pentru că da, orice șef are la rândul său un șef). Consider că este foarte important ca fiecare dintre noi să ne setăm o serie de obiective și standarde de relaționare cu membrii echipelor pe care le coordonam și care să fie în concordanță cu obiectivele, misiunea sau viziunea organizației în cadrul căreia activăm. De asemenea, cred că este important ca termenele setate pentru  îndeplinirea obiectivele pe care ni le-am propus la locul de muncă să fie realiste. Un proces constant de follow up, de evaluare și de autoevaluare pentru a putea vedea unde ne situăm la un anumit moment și unde am vrea, de fapt, să ne situăm în raport cu sarcinile pe care le avem de îndeplinit, ajută mult în calibrarea relației/interacțiunii în și cu echipa. Fie că ne aflăm în poziția de a da sarcini, fie că suntem în poziția de a le primi, motivația intrinsecă și satisfacția pe care o percepem în relație cu locul de muncă rămân factori esențiali în sănătatea și încrederea organizațională. Un aspect esențial în menținerea unei relații optime cu superiorii ierarhici la locul de muncă este construirea și menținerea unei comunicări constante cu aceștia. În situația în care considerăm că sarcinile sunt prea complexe, prea numeroase, că timpul de rezolvare este prea scurt, sau că suntem defavorizați este întotdeauna util să vorbim coordonatorilor noștri despre aceste provocări și să le solicităm suportul în prioritizarea activităților pe care le avem de îndeplinit. În acest mod, putem să-i facem pe superiori conștienți de cantitatea și complexitatea sarcinilor pe care trebuie să le ducem la bun sfârșit. Discutiile directe, prioritizarea și înțelegerea mizelor obiectivelor aduc de cele mai multe ori lumină și soluții în astfel de situații. Nu de puține ori coachingul, atât individual, cât și la nivel de echipă ajută mult în depasirea acestor situații. Dacă există o situație conflictuală cu un coleg ce trebuie făcut pentru depășirea acesteia? Mihai Bran: Neînțelegerile între colegi la locul de muncă sunt firești atât timp cât ele pot fi rezolvate cu argumente raționale. Suntem diferiți, înțelegem lucrurile diferit și avem nevoie de ajustare și agreare la nivel de comunicare. Însă, când aceste neînțelegeri se transformă în conflicte care pot afecta climatul de muncă este nevoie de înțelegerea factorilor care le determină Poate fi vorba de concurența între persoane aflate la același nivel ierarhic, poate fi vorba de persoane care nu își asumă sarcinile de serviciu, dar poate fi vorba și de o situație exceptională prin care colegul care “ne creează probleme” trece fără ca noi să știm.  Fiecare din acești posibili factori presupune o abordare atentă și personalizată în mediul organizațional. În toate aceste cazuri însă este de evitat ignorarea acestor comportamente și propagarea discuțiilor “de coridor” în legătură cu ele. Cred că o sănătate bună începe mereu cu o discuție bună. Și când zic “sănătate” mă gândesc și la sănătatea relațiilor. Procesul de aplanare a conflictelor se bazează întotdeauna pe o comunicare onestă și asumată, în care părțile implicate să discute deschis și să înțeleagă punctele în legătura cu care este nevoie de negociere și de înțelegere. Când acest pas, esențial, nu este suficient în relația cu un coleg la locul de muncă, va fi necesar să ne adresam superiorilor ierarhici și persoanelor cu responsabilități de resurse umane. Există în prezent programe de wellbeing organizațional al căror beneficiu este înțeles și apreciat atât de angajatori, cât și de angajați și care ajută în mod real depășirea acestui tip de situație cu eleganță și profesionalism. Photo by Adi Goldstein on Unsplash.