Conducem organizații azi, în secolul XXI, cu metode perfectate în secolul XX, după principii enunțate în secolul XIX. E o realitate stranie pentru mine, e aproape de neînțeles cum de supraviețuiesc atât de multe credințe și practici dintr-o vreme care a apus de mult. E o discuție lungă și interesantă cum de așa ceva e posibil, dar ce e cert e că, iată, ele supraviețuiesc. Cel mai mare motiv de mirare al meu e că știm foarte multe deja despre cum se comportă oamenii în spațiul muncii, ce factori determină performanța, agilitatea organizațională sau inovarea, dar cu toate acestea continuăm să conducem organizațiile cu metode fix pe dos, concepute în vremuri de stabilitate și previzibilitate ale mediului. Conducem pe baza unor credințe ancorate adânc în mintea managerilor, în ciuda faptului că ele nu au nicio bază reală, sunt pur și simplu folclor. Dintre toate aceste credințe, cea mai toxică și cea mai departe de adevăr e cea despre motivația muncii.

Piaţa muncii se schimbă complet. Este o schimbare culturală şi vor supravieţui doar companiile care îşi dau seama de asta şi fac ceea ce este necesar pentru a atrage talentele şi a le reţine. Stefano Scabbio, Preşedintele pentru Mediterana şi Europa de Est al ManpowerGroup crede că schimbarea de paradigmă în muncă are loc rapid, iar în următorii cinci ani vom vedea modificări majore, atât la nivelul managementului companiilor, cât şi al comptenţelor necesare pe piaţa muncii. Tehnologizarea, dar şi noua generaţie de angajaţi vor accelera aceste schimbări.

Mulți dintre manageri se plâng că petrec prea mult timp în ședințe. N-au mari șanse să scape de ele nici în 2016, dar pot măcar să le facă mai productive, prin respectarea unor reguli simple. De fapt, nu trebuie decât să noteze și să transmită mai departe ce s-a discutat și apoi să verifice dacă au fost îndeplinite deciziile luate în ședință. Cum ar trebui să arate aceste notițe, când ar trebui trimise și cui, dar și alte sfaturi practice au fost prezentate de consultantul Paul Axtell, autorul unei cărți recent apărute în SUA- Meetings Matter: 8 Powerful Strategies for Remarkable Conversation, într-un articol pentru Harvard Business Review.

Ministerul Culturii vrea ca managementul instituţiilor de cultură să poată fi asigurat şi de persoane care sunt absolvente de studii superioare în alte domenii de activitate decât cele culturale. Așa prevede un proiect de ordonanţă aflat în dezbatere publică. 

Cu siguranță aţi mai citit despre asta până acum, dar mi-a atras atenţia un comentariu postat pe Facebook de antreprenorul Călin Fusu, cel care deţine două site-uri de recrutare (BestJobs şi ceevee.com). În postare, antreprenorul  se plângea că-i e greu să găsească un manager. Cât durează procesul de recrutare al unui top manager, cum ştii că managerii pe care îi selectezi corespund cerinţelor companiei şi, mai ales, cum măsori succesul unui proces de recrutare a unui manager?  Am încercat să aduc lămuriri în materialul următor.  

Observ din ce în ce mai mulți oameni în jurul meu care pleacă din corporații și se îndreaptă cu încredere către înființarea propriilor business-uri. Eu însămi vin dintr-un mediu corporatist, unde am petrecut mai mult de 10 ani în diverse poziții, iar astăzi sunt antreprenor. De ce ajung managerii, într-un anumit moment în viața lor, să facă această schimbare? 

Managerii lucrează peste nouă ore pe zi, iar dacă punem la socoteală şi drumul de la muncă şi până acasă şi invers, orele petrecute departe de familie ajung la 12. Aşa se face că majoritatea managerilor lipsesc din viaţa copilului, iar în tot acest timp, cel mic este lăsat ori în grija bunicii ori a bonei ori a educatoarelor. Până la urmă, ce ar trebui să facă un manager ocupat astfel încât să petreacă timp de calitate cu copiii? 

Managerii societăţilor comerciale au fost chestionaţi de către Institutul Naţional de Statistică /INS/ în privinţa tendinţelor în evoluţia activităţii economice în perioada octombrie - decembrie 2015.

Mai multe workshopuri gratuite adresate managerilor români, organizate de Brightway, se derulează la București până la finalul anului 2015. Primul dintre programe, cu tema Brightbiz - Decizii profitabile pe baza informaţiilor economice, dorește să le ofere participanţilor instrumente de dezvoltare a companiilor din care fac parte pe termen mediu şi lung, cu ajutorul unui atelier interactiv. Pe parcursul lui, managerii vor fi ghidaţi să găsească răspunsuri la provocările decizionale cu care se confruntă la serviciu.

Motivarea angajaţilor este una dintre cele mai spinoase probleme în companii. Mai trebuie managerii să îşi motiveze anagajaţii? Viorel Panaite, Managing Partner la Human Invest, face o radiografie a celor mai frecvente nevoi de asistenţă pe care le-a întâlnit în această vară, atât la IMM-uri, cât şi la companiile mari.

Recrutările la FM Logistics, în faza în care compania era într-o dezvoltare explozivă şi făcea start-up de new business încontinuu au durat doi-trei ani. Simina Bleau, HR Manager al companiei, a povestit pentru Revista HR Manager cum a sprijinit tinerii manageri în marea călătorie a leadershipului. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Domeniul psihologiei experimentale este într-o stare de criză. În decursul ultimilor ani, câţiva cercetători proeminenţi şi prolifici din domeniul psihologiei au admis că au falsificat datele, fapt ce a dus la zeci de retractări şi a aruncat o umbră de îndoială generală asupra întregului domeniu al cercetării psihologice.

Ne place să credem asta despre noi, ne dorim să credem că am reuşit să fim lideri, visăm să devenim lideri în cazul în care suntem la început de drum, uneori chiar cu riscul de a sări, de a arde etape importante, care înseamnă experienţă, răbdare, puterea de a merge mai departe atunci când ai impresia că drumul este greu şi nu mai poţi, înseamnă puterea de a-i înţelege pe oameni, de a le fi alături şi de a-i face să ţi se alăture. Teddy Roosevelt spunea că „cel mai important ingredient din formula succesului este să ştii cum să lucrezi cu oamenii’’. 

Managerii sunt optimişti pentru următoarele luni. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, managerii companiilor estimează creşterea activităţii în toate sectoarele economice. 

Vara este, cu precădere, perioada stagiilor, iar internshipurile sunt cea mai practică metodă de a pregăti viitoarele generaţii de profesionişti. În condiţiile în care companiile se plâng că tinerii absolvenţi nu sunt deloc pregătiţi pentru piaţa muncii, mingea este în terenul companiilor. Ele hotărăsc cât de mult vor să implice stagiarul în viaţa companiei, cât îl ţin în echipă, dacă îl remunerează sau nu sau dacă îl angajează la sfârşitul perioadei de stagiu. Revista Cariere a vorbit cu responsabili ai unor companii care au avut tineri în internship, pentru a ne spune care a fost experienţa lor şi care cred că ar trebui să fie rolul internului în companie, astfel încât colaborarea să fie o experienţă folositoare ambelor părţi.

Mai puțin de 30% dintre antreprenorii și managerii din regiunea Moldova mai au așteptări foarte mari și mari că administrația centrală va sprijini economia locală, potrivit studiului „Nevoi, probleme și provocări ale mediului de afaceri din regiunea de est a României”, realizat de Business Days România.

Ţi se pare cumva o contradicţie în termeni când spui că oamenii de succes muncesc mai puţin, dar fac mai multe. Şi totuşi, acest lucru este posibil. Oamenii de succes ştiu cât de importante sunt odihna, deconectarea, dar şi rigurozitatea. Travis Bradberry, coautor al cărţii Inteligenţa emoţională 2.0 şi preşedinte la Talent Smart a scris despre lucrurile pe care oamenii de succes le fac în timpul liber, pentru a fi eficienţi la serviciu.

Aproape 15% din liceenii români vor să fie programatori şi mai mult de 10% vor să fie ingineri de sistem în informatică. Tot aproape 10% vor să fie manageri, potrivit unui sondaj realizat graţie caravanei Samsung Trends of Tomorrow, derulată în parteneriat cu D&D Research și eJobs, în rândul a peste 8.000 de elevi de liceu. Problema este că 80% din tineri nu lucrează în domeniul pentru care au studiat. Aşadar, sunt dorinţele lor realiste, corespund aptitudinilor sau talentelor pe care le au? O parte dintre ele nu, de aceea Samsung a lansat aplicația vocațională Trends of Tomorrow, pe care tinerii o pot descărca în mod gratuit. Aceasta le stabilește profilul vocațional și le sugerează atât meserii care li se potrivesc, cât și parcursul educațional necesar pentru a ajunge la ele.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp

Aproape fiecare organizaţie de talie mondială ia în serios trainingul şi educaţia. Dar Navy SEALs merg cu mult dincolo de acest nivel. (Navy SEALs este denumirea dată membrilor forţelor speciale pentru operaţiuni de război din Marina SUA, care sunt instruiţi să opereze într-un mod neconvenţional în orice tip de mediu – pe apă, în aer sau pe teren – şi sunt supranumiţi SEALs de la acronimul provenit din denumirea acestor medii: Sea, Air, Land, la care se adaugă „s”-ul de la pluralul englezesc, nr.tr. ). Numai că dedicarea lor faţă de trainingul neîncetat şi neobosit şi faţă de pregătirea intensivă este ceva străin pentru majoritatea companiilor din întreaga lume. Atitudinea Navy SEALs este importantă pentru că atingerea nivelului de excelenţă impune mai mult decât dedicarea faţă de scopul de a obţine realizări doar în materie de educaţie.