România este țara în care middle și low managerii au cea mai mică pondere din regiune a salariului fix din veniturile totale anuale, respectiv 71%. Restul de 29% este reprezentat de prime și bonusuri. Salariul

După ani de dezbateri legate de tehnologiile disruptive, managerii sunt obligați să treacă la fapte. Conform studiului MERCER, 96% dintre companiile din Marea Britanie au menționat inovațiile ca fiind obiectiv prioritar. În același timp, angajații

Revista CARIERE organizează alături de partenerul de knowledge, Human Synergistics România, un eveniment în care punem cultura de organizație la treabă.

Gianpiero Petriglieri, profesor INSEAD din top Thinkers50, vorbeşte despre ruperea unei legături importante. Adesea, liderii şi cei care ar trebui să îl urmeze nu mai au senzaţia de apartenenţă, de scop comun. Poate că împart acelaşi spaţiu de lucru, însă nu şi aceeaşi viziune legată de viitor. Dacă această conexiune se destramă, atunci ajung să trăiască în lumi paralele.

Tocmai de aceea cel mai important rol al unui manager este să fie un conector, adică să creeze legături între oamenii săi.

Bănci centrale din toată lumea investighează beneficiile şi riscurile criptomonedelor, analiștii se pronunță ori pentru, ori contra bitcoin și “derivatele”sale, dar în tot acest timp există investitori.
Nu numai frații gemeni Tyler și Cameron Winklewoss sunt cei care și-au îndreptat atenția spre criptomonede și au câștigat mai mult de un miliard de dolari după ce au valorificat creșterea uimitoare a criptomonedelor, după cum notează cotidianul britanic The Telegraph.  

Doar unu din zece manageri știe cum să delege corect sarcinile în cadrul unei echipe, scrie Forbes, care citează un reputat profesor de economie din Marea Britanie. De ce le este liderilor atât de greu să facă acest lucru? Una dintre explicații ar fi că vor să dețină controlul, lucru care nu îi face lideri eficienți. Din contră, scrie WALL-STREET.RO. 

În stadiile timpurii ale carierelor lor, oamenii încearcă adesea să înveţe din experienţa altora, fiindcă le lipseşte propria experienţă. Ei îi observă pe liderii consideraţi a fi nişte exemple de urmat sau îi studiază pe liderii binecunoscuţi. Caută să obţină sfaturi de la lideri experimentaţi sau citesc studii de caz şi biografii în care este arătat modul în care au atins succesul aceşti lideri.
Continuăm să vorbim despre toate acestea în serialul “De ce nu învață liderii mai nimic din succesele și din eșecurile lor”.

Atunci când este vorba de gestionarea resurselor umane, adică a oamenilor la locul de muncă, aceasta presupune pentru mulţi manageri dureri de cap şi o provocare căreia cu greu îi pot face faţă.
Angajaţii, în calitate de resurse umane, sunt mult mai complex şi dificil de gestionat decât, bunăoară, resursele financiare, tehnice, informaţionale etc. În acelaşi timp, resursele umane sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere şi de dezvoltare, în capacitatea lor de a-şi cunoaşte şi a-şi învinge propriile limite.

Un lider își începe ziua cu victorii simple și ușoare. „Dacă vreți să schimbați lumea, începeți prin a vă face patul". Declarația aparține amiralului William H. McRaven, fostul comandant al Comandamentului de Operațiuni Speciale al SUA, cu prilejul ceremoniei de înmânare a diplomelor la Universitatea din Texas. Ziua conducătorilor începe dimineața devreme, cu acțiuni mici, cum ar fi să-și facă patul sau să meargă să facă jogging, în ciuda condițiilor meteo nefavorabile. 

Activitatea din industrie a căzut puternic în ultima lună a anului trecut, însă indexul de optimism al managerilor a crescut semnificativ în decembrie, de la 63 în noiembrie la 67, potrivit Barometrului Industrial realizat de IRSOP şi SNSPA.

Companiile investesc o mulțime de bani și timp în angajarea unui CEO sau a unui director executiv potrivit, capabil să stabilească o viziune și să facă schimbări în organizațiile lor. Cu toate acestea, în primele 18 luni, există 50% șanse ca noul CEO/executiv să părăsească firma. Acest eșec vine cu costuri enorme, perturbă atât organizația cât și departamentul financiar. 

Directorii executivi „nu practică ceea ce predică” atunci când se pune problema de a-i pune pe clienţi – efectiv şi în fiecare zi – pe primul loc. Clienţii contează. Nimeni nu ar contrazice această afirmaţie. Dar acelaşi lucru este valabil şi pentru sursele de finanţare, pentru oameni, operaţiuni, inovaţie şi pentru multe alte lucruri. Întrebarea este: ce impact au toate aceste priorităţi, care concurează unele cu celelalte, asupra abilităţii companiei de a rămâne fidelă idealurilor sale în al căror „miez” se află principiul de a-i pune pe clienţi pe primul loc?

De zece ani antrenez conducători şi observ tot mai mulţi lideri obosiţi, cu agende tot mai încărcate, care frecvent ies dintr-o şedinţă şi intră în alta. Rar au timp să respire, sătui de jocurile de putere din organizaţii, de timpul pierdut în luptele politice şi de sentimentul de lipsă de sens.

O clientă mi-a cerut să mă gândesc, alături cu ea, la ce ar însemna pentru compania ei implementarea ”Brandingului de Angajator – Employer Branding”. Coincidența (dacă aceasta există) a făcut ca, puțin înainte de solicitarea ei, să particip la prestigiosul masterclass ”Employer Branding” al lui Brett Minchington.
Brett călătorește în toată lumea pentru a disemina ideile sale despre Brandul de Angajator și importanța acestuia. Definiția lui pentru conceptul de ”Branding de Angajator” este: “Imaginea organizației dvs. văzută ca «locul de muncă ideal» în mintea angajaților actuali și a tuturor stakeholderilor din afara companiei (ex. candidați activi și potențiali, clienți)”. Unele companii de renume au înțeles importanța Brandului de Angajator și au început să lucreze la acesta. Și încet-încet devine un trend  în afaceri. 

În ultima vreme, am văzut tot mai multe reproșuri la adresa tinerilor de până în 30-35 de ani. Unii manageri sau autointitulați „specialiști” în piața muncii îi acuză că sunt mofturoși la job, că se plictisesc (prea) repede, că nu se implică atât cât ar trebui în sarcinile de serviciu, că-s pretențioși peste măsură, că n-au simțul responsabilității sau că vor să ardă etape în carieră.

Leadershipul este un termen des invocat, mai ales în mediul corporate. Cei care ocupă poziţii de top management în cadrul multinaţionalelor se bazează, în toate acţiunile pe care le întreprind, pe acest concept.

Care este liderul tău favorit din business? Îl urmărești pe rețelele de socializare? Îi citești articolele pe LinkedIn sau pe blogul lui? Ai vrea să-i afli secretele care l-au propulsat în poziția pe care o deține acum?

Este suficient să răsfoiești topul CNBC 25 – o ierarhie a liderilor cu cel mai profund impact asupra economiilor în ultimii 27 de ani – şi vei afla poveşti incitante despre managerii din economiile puternice, cu latura lor de măreţie şi decădere.

Managerii care isi doresc sa isi antreneze abilitatea de a lua decizii cand sunt sub presiune sau care isi doresc sa lucreze mai bine in echipe si obtina succesul alaturi de colegii lor au la dispozitie un program prin care isi pot dezvolta leadershipul invatand sa piloteze nave maritimem informează wall-street.ro. 

Din 11 aprilie am lansat cea de-a şasea ediţie a suplimentului editorial anual al revistei CARIERE: Ghid MBA 2017 - Analiza pieţei. Şcoli şi programe de business din România şi străinătate. Testimoniale. Profesori. Salarizare. Beneficii pe piaţa muncii. Este MBA-ul o şcoală sau un business? În jurul acestei întrebări ne vom axa în numărul din acest an al Ghidului de MBA.