© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Care dintre angajaţi crezi că sunt mai implicaţi şi mai dedicaţi muncii lor şi, în evaluarea liderilor lor, le dau note mai bune?

        A. Angajaţii care lucrează în birourile firmei

        B. Angajaţii care lucrează “de la distanţă”

Dacă ai ales răspunsul A, s-ar putea să fii la fel de surprins ca şi firma de investiţii cu care am lucrat recent şi care a aflat, în timp ce trecea în revistă rezultatele evaluărilor la 360 de grade, că răspunsul corect e, de fapt, B.

Mai mult decat oricare dintre colegii săi, noul manager este ”prins la mijloc”, pentru că trebuie să acționeze exact ca un manager, însă să fie implicat și în activitățile zilnice ale angajaților săi. Din această pozitie, un nou manager trebuie să întrunească atât așteptările managerilor de deasupra lui – de multe ori fiind vorba de câteva nivele de manageri – dar și ale colegilor din echipă care așteaptă să fie îndrumați, conduși de către acesta.

Tot mai frecvent managerilor li se spune că trebuie să facă coaching cu angajații lor. Coachingul este la momentul de față (din perspectiva mea) un cuvânt foarte des folosit. Majoritatea celor cu care interacționez folosesc cuvântul coaching, au informații multe despre importanța coachingului, însă puțini știu și practic cum funcționează și ce impact are în rezultatele de business. Pentru foarte mulți manageri, coachingul este ceva frumos, “nice to have”, “dar noi încă nu am ajuns la acel nivel de sofisticare, ca să lucrăm în zona asta soft”.

Colegii te judecă. Ei bine, poate nu chiar toţi, însă dincolo de zâmbetul colegial şi profesionalismul afişat se regăsesc notiţe despre “haosul” de pe biroul tău, hainele pe care le porţi, cât de tare mesteci şi ce ticuri ai.

Îi ştiţi pe sceptici, cei care afişează aerul acela incredul, în spatele căruia se ascunde cu mare greutate gândul: „De ce te-aş asculta!“ Sunt cei mai dificili prieteni, cei mai enervanţi colegi şi cel mai greu de impresionat şefi. Nu poţi trăi cu ei, nu poţi trăi fără ei. Vă explic imediat de ce. 

Testaţi cele câteva soluţii de mai jos. Sunt la îndemână şi vă garantez că veţi reuşi o comunicare mai constructivă, veţi reduce stresul şi veţi face echipa mai productivă.

Pentru angajaţi a sosit vremea petrecerilor de final de an. Ei trebuie să se destindă şi să se distreze pentru că au avut un an greu, fără excepţie. Ei bine, dacă participi la petrecerea companiei sunt nişte reguli pe care ar fi indicat să le urmezi. Pe scurt, ai grijă cum te comporţi, pentru că un comportament inadecvat ar putea duce la pierderea jobului.

Cunoaşteţi genul de coleg care nu vă spune niciodată o vorbă bună, nici la şedinţă, nici când vă întâlniţi întâmplător pe culoar? Care vă scoate din sărite cu cele mai nepotrivite remarci, ale cărui ton răstit şi agresivitate contaminează pe toată lumea? Cum reuşeşte el să-i molipsească pe toţi cu indispoziţia lui?! 

Durata vietii este influentata semnificativ de colegii de la locul de munca, arata rezultatele unui studiu desfasurat timp de 20 de ani si publicat in Health Psychology.

Rabufnirile de furie ale angajatilor la serviciu pot avea urmari pozitive daca reactiile celorlalti sunt de intelegere, a concluzionat o cercetatoare americana, pe baza rezultatelor unui studiu.

Deseori consideram ca jucam o serie de roluri fata de cei cu care lucram - colegi, membri ai aceleiasi echipe, colaboratori, concurenti - dar de multe ori uitam sa fim singurul pe care toti il dorim - un prieten.

15,66% dintre romani au avut o relatie sau chiar s-au casatorit cu unul/una din colegi/colege, arata un sondaj realizat de BestJobs.ro. Totusi, marea majoritate a celor chestionati, 65%, nu sunt interesati de aventurile la locul de munca.

Aproape o treime (28,11 %) dintre romani nu au avut si nu-si doresc o relatie cu un coleg / o colega de serviciu, de teama sa nu fie dati afara, arata un sondaj realizat de site-ul de recrutare Myjob.

Imi pare rau, am gresit, imi cer scuze, te inteleg par niste expresii extrem de usor de spus. Atat de usor, incat pot fi la fel de usor interpretate ca demonetizate, nemaifiind luate in serios. Par doar niste mecanisme corporatiste lipsite de semnificatie emotionala. 

Si totusi, cat de usor iti este sa-ti ceri scuze? 

Unul din experimentele surprinzatoare povestite de Dan Pink in cartea sa “Drive – Adevarul surprinzator despre ceea ce ne motiveaza”se refera la un grup de copii de gradinita care desenau cu placere, asa cum fac majoritatea copiilor. La un moment dat, copiii au fost impartiti in doua grupe – unei grupe i-a fost promis un premiu in schimbul desenelor, iar celeilalte nu i-a fost promis nimic, au fost lasati doar sa deseneze dupa pofta inimii. Ce credeti ca s-a intamplat?

De vreo doua decenii incoace, flirtul in mediul profesional a devenit o problema de o amploare inimaginabila. Pornind de la situatiile cele mai frecvente intr-o lume dominata de barbati, si anume de al minore avansuri uneori nevinovate si pana solicitarea unor favoruri sexuale in schimbul angajarii sau promovarii unei femei, s-a ajuns la adevarate psihoze. 

E mult mai usor sa previi o gafa decat sa incerci mai apoi sa-i atenuezi efectele. De cele mai multe ori, nici nu poti repara mare lucru.

Un manager se plangea odata ca angajatii sai amutesc si par stanjeniti ori de cate ori il vad trecand pe culoar. Sau ca, atunci cand intra intr-un birou, conversatia inceteaza si cineva schimba subiectul. Genul acesta de comportament il face sa creada ca subiectul discutiei era chiar el. Nu cumva e barfit?

Colegii de serviciu care sunt si prieteni au performante mai bune la locul de munca, arata un studiu al Universitatii din Florida. Daca prietenii sunt, insa, in departamente diferite, productivitatea muncii poate avea de suferit.