În conformitate cu legislația în vigoare, drepturile și obligațiile salariatului sunt prevăzute în mod expres și, mai mult decât atât, salariatul nu poate renunța la drepturile sale recunoscute de lege, întrucât încălcarea acestei interdicții este lovită de nulitate.
Acordarea concediului de odihnă este o obligaţie a angajatorului, conform articolului 146, alineatul 1 din Codul Muncii. Concediul de odihnă se acordă în natură, pentru anul în curs, până la finalul anului calendaristic, pentru recuperarea fizică şi intelectuală a salariatului.
Salariul, în conformitate cu prevederile Codului Muncii, reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă. Acesta se plătește în bani, cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul de muncă sau în regulamentul intern al angajatorului.
În conformitate cu prevederile Codului Muncii referitoare la delegare și la detașare (art. 44 alin. 2, respectiv art. 46 alin. 4 din Codul Muncii), salariatul delegat sau detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare/detașare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
După discuţii interguvernamentale care mai de care mai explozive, după greve şi miting-uri în mai multe ţări europene, după decizii naţionale nepopulare, după împrumuturi mai mult sau mai puţin generoase...piaţa muncii încă suferă. Am picat în capcana austerităţii, strigă Organizaţia Internaţională a Muncii.
Întrebaţi „Câte zile libere de la stat aţi dori să fie într-un an?”, colegii şi prietenii au susţinut: mult mai multe decât avem acum! Nu ne miră răspunsul, timpul liber fiind din ce în ce mai preţios şi scump la vedere, aşa încât este firesc să ne dorim, spre exemplu, o “compensare”, ca în Ucraina, unde o zi liberă care coincide cu una din weekend se acordă automat lunea următoare… Unii angajatori cer planificarea concediului de odihnă în primele luni ale anului, aşa că e bine de ştiut cum îţi poţi negocia zilele libere din timp.
Guvernul discută cu sindicatele modificarea legislației muncii. Un act normativ promovat de BNS are toate șansele să fie adoptat.
„Protecţia angajatului lipseşte cu desăvârşire din noul cod al muncii, un act normativ care a generat şi generează în continuare abuzuri“. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu a făcut această declaraţie în cadrul conferinţei „CEO Survey - Perspective economice şi tendinţe pe piaţa forţei de muncă din România în 2012“, organizată de Ziarul Financiar şi PwC.
Intenţia legiuitorului în ceea ce priveşte modificarea Codului Muncii a fost aceea de a înlătura rigiditatea normelor de muncă şi de a crea un echilibru între interesele angajatorilor şi cele ale salariaţilor pe tărâmul raporturilor de muncă.
Comisia Europeana a obligat Guvernul sa suplimenteze cu o luna perioada in care angajatii care lucreaza peste durata normala a timpului de munca beneficiaza de ore libere, de la 60 zile la 90 zile calendaristice,si sa extinda cazurile in care pot fi incheiate contracte de munca pe durata determinata.
In primele zece zile de la intrarea in vigoare a noului Cod al Muncii, au fost incheiate 157.306 contracte noi de munca, iar 70 la suta dintre acestea sunt pe perioada nedeterminata, a declarat vineri premierul Emil Boc.
Modificarile Codului Muncii au efecte pozitive asupra pietei fortei de munca, insa politica de angajari depinde de strategia privind extinderea si dezvoltarea activitatii, spun reprezentantii Camerei de Comert Americane in Romania (AmCham).
Noul Cod al Muncii aduce imbunatatiri semnificative pietei muncii in regim de angajare temporara si asigura companiilor active in Romania acces mai facil la solutii flexibile de munca, ce pot conduce la crearea de noi locuri de munca.
Perioada mai lunga de preaviz, pedeapsa cu inchisoarea pentru munca la negru si extinderea perioadei de proba la cel mult 90 de zile calendaristice se numara printre cele mai importante modificari ale legislatiei muncii, intrate in vigoare din aceasta luna si pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea la inceputul lunii martie.
Noul Cod al Muncii este un pas inainte in flexibilizarea pietei muncii, desi pe termen scurt nu vom asista la o sporire spectaculoasa a angajarilor, au declarat specialistii din cadrul PwC Romania, in cadrul conferintei „Noul Cod al Muncii, noi oportunitati”.
Modificarile propuse de Guvern in legatura cu Codul Muncii vizeaza flexibilizarea acelor reglementari care ar putea oferi solutii in sprijinul angajatorilor si care sa stimuleze eficienta si productivitatea muncii, dar si un mai mare grad de ocupare a fortei de munca.
Peste 85% dintre angajatii romani nu sunt de acord cu modificarile recente aduse Codului Muncii. 65% considera ca schimbarea vine doar in sprijinul angajatorilor si se asteapta la abuzuri din partea companiilor, iar 19% spun ca modificari legislatiei nu erau necesare, arata un sondaj BestJobs.ro.
Modificarile Codului muncii pentru care Guvernul si-a asumat raspunderea au fost declarate constitutionale ieri de catre Curtea Constitutionala a Romaniei. Iata mai jos principalele schimbari din legislatia muncii.
Curtea Constitutionala (CC) a respins sesizarea privind neconstitutionalitatea Codului Muncii, asumat in Parlament de catre Guvern, prin care 112 parlamentari PNL si PSD au criticat, in primul rand, procedura de vot, intrucat au fost prezenti doar 216 din cei 470 de membri ai Camerelor.
Motiunea de cenzura depusa de opozitie a fost respinsa miercuri seara, astfel ca proiectul de lege privind modificarea Codului Muncii, pentru care Guvernul si-a angajat raspunderea in Parlament, a fost adoptat.
