Pentru a putea castiga un avantaj competitiv, organizatiile trebuie sa-si maximizeze performantele si inovatia, utilizand in intregime talentele angajatilor. Dezvoltarea pe baza punctelor forte va deveni parte integranta din cultura organizationala atunci cand practicile in domeniu vor fi lasate sa patrunda in activitatile zilnice, iar informatiile obtinute prin aplicarea unor instrumente de masurare a talentului vor fi utilizate intr-o maniera eficienta, dublata de etica si de o educatie adecvata.

Potrivit unui studiu al Fundatiei Europene pentru imbunatatirea Conditiilor de Munca si de Viata, realizat in randul a peste 30.000 de angajati europeni, romanii sunt cei mai nemultumiti de conditiile de munca oferite de angajatori. Doar 10% dintre romanii intervievati s-au declarat "foarte multumiti" de locul de munca si aproape 40% multumiti. Veniturile, programul de munca, posibilitatea de dezvoltare a abilitatilor si oportunitatile de avansare sunt factorii principali care determina gradul de multumire a angajatilor. Peste 90% dintre angajatii danezi, norvegieni, britanici si cehi se declara multumiti de conditiile de lucru, in timp ce romanii si turcii sunt pe ultimele locuri, cu procentaje sub 60%. De asemenea, romanii si turcii au cel mai redus procent al angajatilor cu inalta calificare, sub 20%, in timp ce media europeana este de aproape 40%. Cel mai bun procentaj in ceea ce priveste cursurile de perfectionare il au tarile nord-europene (peste 50% dintre salariati au beneficiat de cursuri de calificare), iar cel mai slab se inregistreaza in statele sud si est-europene, precum: Spania, Grecia, Ungaria, Portugalia si Romania (doar 20% dintre angajati au facut cursuri de specializare). Ultimele locuri sunt ocupate de Bulgaria si Turcia, unde procentajul scade sub 10%. Romanii sunt pe ultimul loc si la zilele de concediu medical. Acestia au in medie doua zile pe an, in timp ce in statele membre UE media este de 4,5 zile pe an.

Un sondaj realizat la inceputul acestui an de New Financial Times si Harris Poll printre cetatenii din Franta, Germania, Marea Britanie, Italia si Spania arata care sunt opiniile acestora cu privire la posibilitatea de a lucra intr-o alta tara de pe teritoriul UE. Potrivit cercetarii, cei mai dispusi sa lucreze in strainatate sunt italienii (54%). Acestia sunt urmati de germani (49%), de britanici (45%), de spanioli (36%) si francezi (23%). Cu exceptia spaniolilor, barbatii sunt cei mai deschisi catre o astfel de posibilitate, iar in topul celor mai preferate tari, pe primul loc se claseaza Spania (17%), pe doi Marea Britanie (15%), iar plutonul este incheiat de Franta (11%).

Daca ar fi sa lucreze intr-o alta tara, 18% dintre cetatenii britanici participanti la sondaj ar alege Spania, 17% Franta, Italia si Irlanda sunt preferate de catre 9% dintre europeni.

Francezii prefera Spania (23%), Marea Britanie (20%) si Italia (9%), in timp ce 25% dintre italieni ar merge sa munceasca in Spania, 21% in Marea Britanie si 16% in Franta. Cetatenii spanioli ar prefera Marea Britanie (28%), Franta (13%), Italia (12%) si Germania (12%), iar 17% dintre germani ar lucra in Austria, 14% in Spania, 10% in Olanda si un procent similar in Marea Britanie.

Un studiu realizat de New Financial Times si Harris Poll printre cetatenii din sase state (Franta, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania si SUA) arata ca 65% dintre cei intervievati cred ca nivelul de trai din tara lor a scazut semnificativ in ultima perioada. Potrivit sondajului, 78% dintre cetatenii italieni intervievati sustin ca nivelul de trai din tara lor a scazut. Acelasi lucru l-au declarat si 73% dintre francezi si 69% dintre englezi. Cetatenii spanioli, germani si americani s-au declarat multumiti de nivelul de trai din tara lor. Astfel, 20% dintre spanioli, 12% dintre germani si 11% dintre americani au sustinut ca o duc bine in prezent si ca asteapta o crestere a nivelului de trai in urmatorii ani.

E in voga, nu costa, are priza la public si nu cere decat, din cand in cand, putin timp. Si atunci, de ce nu surad managerii romani CEO blogging-ului, unealta de comunicare care nu poate da gres?

Cu ceva timp in urma, am mers cu trenul. Alaturi de mine, in compartiment se mai aflau trei femei care calatoreau in interes de serviciu.

Companiile cheltuiesc foarte multi bani pentru a pastra cei mai buni angajati. Totul se rezuma la salarii mai mari, castiguri suplimentare si instruire eficienta, fara a mai tine cont ca fluctuatia resurselor umane depinde in principal de manager.

Un sondaj realizat de Center for Creative Leadership arata ca susceptibilitatea liderilor fata de stresul la serviciu a crescut considerabil in ultima perioada. Potrivit sondajului, 88% dintre lideri sustin ca munca este principala sursa de stres din viata lor, 75% dintre acestia spun ca rolul de lider creste nivelul stresului, iar 65% cred ca nivelul stresului este mult mai mare in prezent fata de acum cinci ani.

Cu privire la managementul stresului la serviciu, 85% dintre lideri sustin ca se pot descurca in lupta cu acest fenomen, in timp ce 28% cred ca organizatiile pentru care lucreaza nu promoveaza suficiente metode care sa-i ajute sa elimine stresul. Interesant este faptul ca desi majoritatea managerilor spun ca fac fata stresului, 86% dintre ei si-ar dori sa utilizeze mai multe metode de eliminare a stresului in timpul trainingurilor, iar 79% ar fi dispusi sa angajeze un specialist care sa se ocupe de aceasta problema.

Un sondaj realizat recent in SUA de Hewitt Associates (firma de consultanta in resurse umane) cu privire la pierderile suferite de organizatii in urma absenteismului propriilor angajati arata ca 75% dintr-un total de 421 companii chestionate nu pot estima un nivel al costurilor rezultate in urma acestui fenomen. Desi toate companiile participante la sondaj sunt constiente ca absenta angajatilor are un impact negativ asupra productivitatii, doar un sfert dintre acestea detin o evidenta stricta a costurilor rezultate in urma neprezentarii la lucru a angajatilor si fac eforturi pentru a minimiza aceste cheltuieli.

In ceea ce ii priveste pe angajati, foarte multi dintre acestia au declarat ca isi iau anual zile de concediu medical sau zile de concediu fara plata pentru a-si rezolva unele probleme personale. Potrivit sondajului, mai mult de jumatate dintre acestia nu stiu care sunt problemele generate de absenta lor.

Un sondaj realizat la inceputul acestui an de New Financial Times si Harris Poll printre angajatii din Franta, Germania, Marea Britanie, Italia si Spania arata ca 45% dintre acestia asteapta o marire salariala in acest an. Aproape 65% dintre angajatii spanioli si 66% dintre cei britanici spera intr-o marire salariala, in timp ce germanii sunt mai sceptici in aceasta privinta, 52% dintre acestia spunand ca nu o sa aiba parte de o asemenea surpriza. Dintre cei care asteapta o marire de salariu, patru din zece angajati cred ca marirea salariala va fi in linie cu inflatia. Angajatii germani (30%) si cei francezi (27%) se asteapta ca marirea de salariu sa fie deasupra ratei inflatiei. Pe de alta parte, aproape un sfert dintre angajati (24%) sunt ingrijorati de faptul ca isi vor pierde locul de munca in acest an.

Cei mai ingrijorati sunt italienii (39%) si spaniolii (29%). Dintre cei care se tem ca vor ramane someri, majoritatea (76%) sunt foarte speriati de acest lucru. Potrivit sondajului, mai mult de jumatate dintre angajatii celor cinci tari europene se arata nemultumiti de faptul ca fluxul de lucratori emigranti a provocat o scadere salariala pe piata muncii din tara lor. Cei mai nemultumiti de acest lucru sunt angajatii germani (69%).

Postul de televiziune american 33 News abc a realizat de curand un top al celor mai stresante zece joburi. Potrivit clasamentului, cea mai stresanta profesie este cea de consultant IT. Pentru 97 % dintre cei care lucreaza in domeniul IT, timpul petrecut la birou este foarte stresant. Patru din cinci consultanti din domeniu se plang de presiunile facute de sefi, termenele limita si stangacia celor pe care trebuie sa-i instruiasca. In continuare, locul doi in top este ocupat de cadrele medicale. Aproape 97% dintre angajatii din domeniul medical sustin ca sunt stresati datorita faptului ca se incarca cu suferinta pacientilor pe care ii au sub supraveghere. Pe locul trei s-a clasat profesia de inginer, iar pe patru cea de specialist in vanzari si marketing. Stresul provoaca neplaceri si profesorilor (locul 5) si specialistilor in domeniul finantelor (pozitia 6). Ultimele locuri in acest clasament sunt ocupate, in ordine, de: specialisti in resurse umane, functionari, cei care lucreaza in productie si membrii clerului.

Jumatate dintre americani se considera hartuiti sexual si fac cozi la tribunal. De cealalta parte a Oceanului, cehii considera ca atingerile cu forta sunt de fapt parte a vietii corporatiste, francezii cred ca doar repetitia aduce a hartuire, iar pe romanii care au trecut prin aceasta experienta nu ii baga nimeni in seama.

Irina Beltermann are cateva particularitati. Este nascuta la Brasov, dar nu-si petrece in Romania mai mult de trei zile pe saptamana. Conduce din functia de general manager doua companii. Si are o pasiune pentru care declara ca ar merge pana in panzele albe: golful.

Am impresia ca barbatii urasc cravatele. Dintre cei care apar la televizor, prezentatori sau invitati, foarte multi renunta la cravata. N-as vrea sa fiu gresit inteleasa, cravata nu e obligatorie. Totusi, o tinuta barbateasca din care scoatem cravata este un context stilistic definit de anumite repere.

Odata cu intrarea Romaniei in UE, numarul studentilor romani care urmeaza stagii de pregatire in universitati europene va creste simtitor, datorita programelor de mobilitate comunitare. Va creste, cu alte cuvinte, si pericolul pierderii unui segment de forta de munca inalt calificate, prin ramanerea acestora in tarile gazda.

Cercetarile Gallup au aratat ca majoritatea organizatiilor inca se mai lupta cu aceasta provocare: 70% dintre angajati sunt neimplicati in munca. In urma intervievarii a peste 700.000 de angajati s-a constatat ca, pe masura ce stau mai mult intr-o organizatie, oamenii devin mai putin implicati emotional.

O cercetare realizata de CNNMoney arata ca angajatii companiilor mici din SUA prefera sa castige mai putini bani si pun mai mare pret pe echilibrul dintre viata profesionala si viata particulara. Potrivit sondajului, 62% dintre angajatii micilor companii prefera o viata "linistita" salariilor mari. Desi sunt constienti ca un post similar intr-o companie mare le-ar putea oferi mai multe avantaje financiare (salarii mari si bonusuri consistente), ei raman sa lucreze in micile companii. Potrivit respondentilor, motivele pentru care prefera companiile mici sunt urmatoarele: un bun echilibru intre viata profesionala si viata particulara, loialitatea fata de sefi si relatiile cu ceilalti angajati. Astfel, 46% dintre intervievati prefera sa lucreze intr-o companie mica datorita faptului ca au mai mult timp pentru activitatile personale, 35% pentru ca s-au atasat de sef, iar 30% au invocat relatiile cu colegii.

O cercetare realizata recent de Catalyst (companie de cercetare din New York) arata ca PepsiCo Inc.Goldman Sachs Group Inc., PricewaterhouseCoopers LLP si Canada's Scotiabank sunt organizatiile care ofera femeilor cele mai multe sanse de promovare in pozitii de top. Potrivit datelor furnizate de Catalyst, cele patru companii au dezvoltat programe speciale dedicate promovarii femeilor la nivel de top mangement. Desi raportul femei - barbati in functii de conducere este de 1-5 in favoarea celor din urma, numarul femeilor in pozitii de seniorat a crescut semnificativ, in special in cadrul companiilor mentionate. In 2001, compania PricewaterhouseCoopers a lansat o initiativa de a oferi femeilor mai multe oportunitati de promovare in functiiile de conducere. De atunci, numarul femeilor in pozitii de top in cadrul companiei a crescut cu 30%. Compania Goldman Sachs a adoptat un program similar tot in 2001, iar numarul femeilor care au fost promovate la nivel de parteneriat a crescut de la 7% la 14%. In cadrul companiei Canada's Scotiabank, 70% din forta de munca este reprezentata de femei, iar prezenta acestora in pozitiile de senior management a crescut de la 18,9% in 2003 la 30% in momentul de fata. In prezent, la PepsiCo, numarul femeilor de culoare din consiliul de conducere a ajuns la 144, fata de 72 in 2001.

Fundatia Europeana pentru Imbunatatirea Conditiilor de Viata si de Munca a realizat o ancheta cu privire la organizarea muncii si a conditiilor de munca de pe vechiul continent. Ancheta a vizat aspecte legate de durata programului de lucru si performantele in munca si a incercat sa redea o imagine detaliata a modului in care lucratorii europeni traiesc si isi evalueaza propria viata profesionala, dar si satisfactia fata de locul de munca. Potrivit studiului, 12% dintre angajatii europeni declara ca niciodata sau foarte rar au timp sa termine tot ce au de facut la serviciu si doar doua treimi dintre ei pot alege sau modifica ritmul in care lucreaza. Dintre respondenti, 65% lucreaza cinci zile pe saptamana, in timp ce 23% stau la munca sase sau chiar sapte zile. Din totalul lucratorilor intervievati, 15% lucreaza de obicei peste 48 de ore pe saptamana. Doua treimi dintre angajati lucreaza dupa orare stabilite de angajator, neavand posibilitatea de a le modifica. Doar 24% dintre angajati isi pot adapta orarul de lucru la propriile necesitati, si aici in anumite cazuri doar intre limite prestabilite. Ancheta mai arata ca unul din patru angajati are drept superior ierarhic direct o femeie. Cu toate acestea, mai multe femei decat barbati au un superior ierarhic femeie: 42% dintre acestea, fata de doar 10% dintre barbati. In ceea ce priveste utilizarea calculatorului, mai putin de jumatate (46%) dintre lucratori utilizeaza calculatorul pe durata a cel putin un sfert din timpul total de lucru. In cadrul acestui sondaj (realizat o data la cinci ani), au fost chestionati la sfarsitul anului 2005 aproape 30.000 de lucratori din 31 de tari (UE 25, cele doua tari in curs de aderare la acea data, Bulgaria si Romania, precum si Croatia, Turcia, Elvetia si Norvegia).

Money Magazine and Salary a realizat un top 10 al celor mai cautate meserii pe piata de munca din SUA. Topul prezinta cele mai ravnite 10 joburi din punctul de vedere al salariilor, al conditiilor de munca, al nivelului de stres si al posibilitatilor de a face cariera. Astfel, cele mai dorite joburi de catre americani sunt, in ordinea preferintelor: inginer software, profesor universitar, consilier financiar, HR manager, medic psihiatru, cercetator de piata, analist programator, expert imobiliar, farmacist si psiholog.