Noul ghid pentru dezvoltarea managerilor realizat de Chartered Institute of Personal and Development sugereaza tuturor companiilor sa dezvolte o strategie proprie de selectare si pregatire a managerilor. Potrivit recomandarilor Chartered Institute, organizatiile ar trebui sa stabileasca o politica de dezvoltare a managerilor in functie de nevoile si sarcinile pe care acestia le au in cadrul organizatiei. In afara crearii conditiilor optime de dezvoltare, ghidul sfatuieste organizatiile sa promoveze un sistem in care tinerii manageri sa poata relationa cu cei mai experimentati, pentru a evita astfel greselile inerente inceputului de cariera.

Cum nevoia de perfectionare a managerilor reprezinta o prioritate pentru companiile de succes, specialistii propun cateva reguli care pot ajuta pe oricine sa devina un mai bun manager.

Potrivit acestora, poti deveni mai bun daca:

• ai incredere in tine si in abilitatile tale;
• esti multumit de tine, dar esti pregatit sa inveti lucruri noi;
• esti o persoana onesta si directa;
• constientizezi ca succesul tau depinde in cea mai mare parte de increderea celorlalti;
• reusesti sa-i determini pe ceilalti sa participe la actiunile tale si nu-i excluzi pe cei carora le lipsesc anumite calitati;
• esti o prezenta placuta;
• esti consecvent, dar nu rigid;
• iei decizii ferme, dar accepti usor si parerile celorlalti;
• gandesti in afara normelor;
• incerci lucruri noi, iar daca ratezi esti pregatit sa-ti asumi greseala;
• nu te temi sa lucrezi metodic, faci planuri si scheme pe care le respecti;
• schimbi rapid planurile daca este nevoie.

Esti sigur ca vrei sa schimbi organizatia pe care o conduci? Inainte de a porni la drum, asigura-te ca ai inteles cele cateva principii care constituie esenta inovatiei.

Potrivit specialistilor de la Centre for Creative Leadership este esential sa stii ca:

• inovatia incepe atunci cind angajatii transforma problemele in idei;
• ideile noi se nasc din intrebari, probleme si obstacole;
• inovatia presupune un sistem, un climat care sa incurajeze schimbarea;
• schimbul de idei reprezinta cheia pentru construirea increderii in procesul de inovatie;
• divergentele de opinie pot fi utilizate constructiv, daca oamenii din companie se misca dincolo de frica, suspiciune si prejudecati;
• inovatia poate transforma ideile in oportunitati de afaceri;

Ati participat vreodata la o sedinta in urma careia sa va intrebati "ce naiba caut eu aici?" Dar la una in urma careia nu s-a implementat nici una dintre deciziile luate? Sau poate la una care s-a prelungit fara seama, pana v-ati plictisit cu totii si ea s-a incheiat prin abandonul tuturor combatantilor? Daca da, iata mai jos cele mai frecvente erori in organizarea si derularea intalnirilor.

La peste 15 ani de la liberalizarea pietei, mass-media e un domeniu din ce in ce mai profitabil. Prin urmare, pentru sfarsitul anului in curs si pe parcursul celui ce va urma e preconizat un nou val de lansari, preluari si rebrandinguri. Aceasta pe o piata in care, numai la nivel central, se inghesuie in jur de 30 de televiziuni, cam tot atatea radiouri si de trei ori mai multe ziare si reviste. Ca in orice alt domeniu, insa, in cazul unei asemenea concentrari, se iveste o intrebare: de unde specialistii care sa transforme intrarea masiva de capital in investitii profitabile?

Pe piata romaneasca exista tot mai multe oportunitati de angajare si dezvoltare a carierei, apropiate celor din Occident, iar oamenii valorosi opteaza tot mai des pentru joburi locale, refuzand oferte concrete din strainatate. Ce se afla in spatele acestui fenomen ne spune rodica manoliu, principal Consultant, stanton Chase

raspunsul este: cei mai implicati dintre angajati. Ei sunt cei mai in stare sa creasca business-ul cu gandirea lor in afara tiparelor ("out of the box"), arata un studiu facut de GMJ (Gallup Management Journal).

Te afli in situatia delicata de a fi si sef si coach si cauti o solutie eficienta care sa elimine problemele ce pot aparea in timpul sesiunilor de coaching? Iata cateva sfaturi care te vor ajuta sa-ti adaptezi stilul de pregatire la nevoile coachee-ului si sa gasesti solutia potrivita pentru provocarile si problemele sale.

1. Creeaza un mediu sigur. Gaseste echilibrul intre motivare si suportul acordat celor pe care ii pregatesti;

2. Lucreaza dupa agenda cursantilor. Lasai pe ei sa decida ce puncte trebuie sa fie lucrate si in ce mod;

3. Faciliteaza si colaboreaza. Concentreaza- te pe nevoile celor antrenati, dar lasa-i pe ei sa decida care este actiunea ce trebuie urmata;

4. Promoveaza cunoasterea de sine. Incearca sa-ti cunosti calitatile si impactul pe care acestea il au asupra celor pe care-i antrenezi;

5. Promoveaza invatarea din experienta. Reflectarea asupra experientelor anterioare este o metoda eficienta pentru a identifica nevoile personale si nevoile de dezvoltare.

Seful tau nu-ti poate ghici gandurile, asa ca ai grija ca acesta sa fie bine informat cu privire la activitatea ta de la serviciu. Iata cateva sugestii care te pot ajuta sa castigi increderea sefului tau:

• la inceputul fiecarei zile, intalneste-te cu superiorul tau pentru a stabili impreuna agenda zilei;
• solicita acestuia intalniri si informeaza-l despre performantele obtinute;
• exprima-ti interesul in fata lui si intreaba- l cum trebuie sa abordezi pasul urmator;
• asigura-te ca stie cum ti-ai planificat actiunile si arata-i ca esti o persoana muncitoare si cu initiativa;
• nu te duce la seful tau cu probleme minore, ci incearca sa le rezolvi cu ajutorul colegilor.

Toate organizatiile isi doresc lideri de succes, dar foarte multe dintre acestea scapa din vedere importanta pe care ar trebui sa o acorde angajatilor care au abilitati specifice unui lider. Potrivit specialistilor, si tu poti creste lideri in organizatia ta, daca tii seama de urmatoarele aspecte:

• privesti dezvoltarea acestora ca pe o prioritate strategica la nivel de top;
• construiesti functiile HR astfel incat acestea sa poata crea structuri puternice pentru dezvoltarea liderilor;
• oferi multiple moduri de recompensare si sustinere celor cu potential si abilitati de lider;
• ai o cultura organizationala care faciliteaza dezvoltarea liderilor.

Multi ani de acum incolo, hotelurile de lux de la noi isi vor lua avantul tot cu ajutorul expatilor. Motivele? Romania are nenumarate scoli de management hotelier, insa nici una nu reuseste sa treaca de calificativele "invechita", deci "neproductiva".

Esti cu mana pe clanta. Revezi in secunda de asteptare toate tips-urile despre cum sa creezi prima impresie. Derulezi in minte cele 200 de pagini din codul bunelor maniere. Cu mana libera, iti aranjezi nodul de la cravata, te asiguri inca o data ca arati impecabil. Intri. Dincolo de usa pe care vedeai deja scris "vreau acest job si-l voi avea", cineva la care nu te asteptai te intampina cu bratele deschise: detectorul de minciuni.

Piata romaneasca de forta de munca a avut o tresarire, saptamanile trecute, la publicarea de catre o revista economica a listei "celor mai bune 50 de companii pentru care sa lucrezi". Nu am folosit intamplator cuvantul "lista". In acceptiunea noastra, s-ar fi justificat termenul "top" doar daca studiul ar fi cuprins toate marile companii sau macar daca nu le-ar fi omis pe cateva dintre cele mai reprezentative.

La mijlocul lunii octombrie 2005, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania, impreuna cu Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie au lansat Carta alba a IMM-urilor din Romania 2005. Lucrarea cuprinde analiza, bazata pe date statistice, a situatiei IMM-urilor din Romania, dar si rezultatele unei investigatii in randul firmelor mici si mijlocii, realizata pe un esantion reprezentativ la nivel national. Sa vedem cum se prezinta mediul de afaceri romanesc in perceptia celor care constituie 98% din totalul intreprinderilor din Romania.

Consiliul National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania a dat publicitatii un sondaj efectuat in lunile aprilie-mai 2005, referitor la problemele mai vechi si mai noi ale IMM-urilor. Au fost chestionati patronii a 1.400 de intreprinderi mici si mijlocii, in functie de ale caror raspunsuri s-a putut face o comparatie intre anii 2003 si 2004. In plus, s-au conturat unele tendinte pentru perioada urmatoare.

Urmare fireasca a schimbarii modului de organizare economica si sociala, in economia romaneasca de dupa 1990, asemenea tuturor tarilor in tranzitie, era de asteptat o perioada de recesiune. Mai putin previzibile erau ritmul reformei economice si felul in care urma sa fie receptata si resimtita ea de catre indivizi.

Ultimul sondaj efectuat de ECDL Romania si Camera de Comert si Industrie a Romaniei si Municipiului Bucuresti (CCIRB) scoate in evidenta faptul ca o mare parte dintre angajati au probleme in folosirea calculatoarelor, lucru ce duce la pierderi mari pentru companii.

In fiecare zi, intalnim o multime de situatii potential periculoase si observam cum fiecare actiune de-a noastra este mai mult sau mai putin supusa riscului. Despre identificarea riscurilor in proiecte si metodele de abordare a acestora am stat de vorba cu Bogdan Bondor, Seful Serviciului de Supraveghere a Managementului Traficului Aerian in cadrul Autoritatii Aeronautice Civile Romane.

Daca un privilegiat de acum 500 de ani punea situatia sa favorabila pe seama mostenirii primite, in prezent, o astfel de pozitie se justifica prin aceea ca, in urmatorii 10 ani, privilegiatul se va adapta la schimbari mai repede decat ceilalti. Inegalitatea contemporana se raporteaza astfel la viitor (cat de repede se va putea adapta individul la un context in schimbare in baza informatiei pe care e capabil sa o "asimileze" si a specializarii profesionale), si nu la trecut (consolidand mostenirea de la care a pornit, si, implicit, pozitia sa in clasa sociala superioara).

In numarul trecut, am inceput prezentarea "Studiului despre valorile si comportamentul romanesc vazute din perspectiva dimensiunilor culturale", comandat de compania Interact si realizat de organizatia Gallup Romania, cu sprijinul lui Geert Jan Hofstede. In numarul curent, facem publice concluziile pe care Adina Luca, consultant Interact, le-a desprins din acest studiu.