Schimbarea domeniului de activitate nu este niciodată un lucru uşor. Jumătate din cunoscuţi ar spune că ţi-ai pierdut minţile, în vreme ce head-hunterii ar decreta că nu vei mai lucra niciodată. Dar pentru mulţi dintre cei epuizaţi, plictisiţi sau cu talente pe care nu au avut şansa să le arate, schimbarea carierei este singura soluţie de a evita să o ia razna.
Totul porneşte de la o idee. Ideea se dezvoltă într-o afacere. Afacerea creşte şi, mai apoi, eventual, se transformă într-un grup. Posesorul ideii şi, în cele din urmă, al afacerii intră în vizorul investitorilor, iar de aici, pasul care îl desparte de semnarea tranzacţiei vieţii devine foarte mic. Este scenariul ideal şi tot mai probabil pentru antreprenorii români care ştiu ce carte să joace pentru a ieşi câştigători. Dar câţi ştiu regulile jocului?
Cum este privită lumea prin ochii unui copil? Aflaţi răspunsul joi, 6 decembrie (19.30), cu ocazia ultimei întâlniri interactive din anul 2012, în care dirijorul Tiberiu Soare va povesti publicului despre baletul “Spărgătorul de Nuci”, dar şi despre compozitorul lucrării, Piotr Ilici Ceaikovski. Conferinţa-eveniment este organizată de Opera Națională București în parteneriat cu Fundaţia Calea Victoriei.
Într-o zi m-am trezit la ora 4 dimineața și automat am realizat ceva ce mi s-a părut extraordinar de curios și revelator. A fost o experiență de surprindere și claritate însoțită de o satisfacție greu de descris în cuvinte. Am distins, dintr-o dată, că primul lucru care se întâmplă, și s-a întâmplat în viața mea aproape constant, este să am o înșiruire de gânduri legate de: “ce o să fac astăzi”.
Prima ediţie a Festivalului de dans clasic, manifestare unică în România, se apropie de final. Miercuri, 5 decembrie începând cu ora 19.00, pe scena Operei Naţionale Bucureşti va urca “Corsarul“, de Adolphe Ch. Adam, spectacol ce va încheia Festivalul de Dans Clasic, prezentat de Compania de balet a ONB.
© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.
A fi capabil să îi ajuţi pe oameni să facă faţă emoţiilor este o abilitate de leadership esenţială, mai ales în momente de criză. Tonul pe care-l stabileşti poate efectiv să tempereze emoţiile negative sau să promoveze emoţiile benefice, precum şi să îmbunătăţească atmosfera de camaraderie, încrederea reciprocă şi performanţa echipei.
În urmă cu mai bine de 50 de ani, Douglas McGregor aducea în discuţie două abordări ale actului managerial în relaţia cu subordonaţii şi cu scopul obţinerii rezultatelor. Deja clasice ca teorii manageriale fundamentate pe modelul nevoilor lui Maslow, asumpţiile celor două direcţii definesc comportamentele manageriale şi în prezent. Dacă actul managerial a rămas constant în ceea ce priveşte una dintre cele două asumpţii, nu acelaşi lucru se poate spune despre atitudinea şi reacţiile subordonaţilor.
Vine un moment în cariera fiecaruia dintre noi când cel mai bun mod de a afla ce rezultate generezi în munca ta este să te dai un pas în spate și să-ți adresezi câteva întrebări. Să ai răspunsurile este mai puțin important decât să știi ce întrebări să-ți adresezi. Pe măsură ce urci pe scara ierarhică, indiferent că ești într-o corporație sau într-o companie mică, antreprenorială, sursele unui feedback sincer și util devin din ce în ce mai puține, poate chiar ajungi la un moment sau la o anumită poziție în care ești aproape de capul tău. Este greu să vezi schimbările când ești în mijlocul lor și asta te poate scoate în afara jocului.
"Tată, abia aștept să vină Sărbatorile de iarnă!" mi-a zis Anca acum două zile când ne întorceam de la lecția de balet. "Păi de ce, tati, pentru că scapi de școală sau pentru că-ți place de Moș Crăciun?", zic eu. "Adică de tine?", zice ea șmecheră, evitând, bineînțeles, să răspundă la întrebarea referitoare la școală. "Ce, tată, crezi că nu știu că tu ești Moșul?". "Hai mă, tată, cum să fiu eu Moșul!", încerc eu neconvingător să prelungesc magia pe care îmi dau seama cu părere de rău că Anca a pierdut-o.
Suntem toți în faza în care expresia do more with less, nici măcar nu ne mai face să tresărim, o auzim de trei ani și tot de trei ani facem din ce în ce mai bine acest lucru. Am să evit să povestesc din nou cât de tare m-am îngrijorat când am derulat un survey în 2009 și am remarcat că organizațiile tăiaseră bugetele de training cu cel puțin 40%. Îngrijorarea nu era stârnită de această medie, ci de situațiile în care se tăiase de tot sau aproape de tot....și erau multe.
Sărbătorile de iarnă se apropie, iar această perioadă este caracterizată de reflecție și punerea de dorințe. Unii își doresc un nou loc de muncă, alții un salariu mai mare, alții mai mult timp petrecut alături de familie. Pentru anumite persoane însă cea mai cea mai arzătoare dorinţă este să îl ajute pe şeful lor să fie concediat.
Decalajele României faţă de cele mai multe ţări europene, reduse în perioada interbelică, s-au adâncit în comunism şi s-au menţinut la o distanţă stabilă până în 2008. De atunci încoace constatăm că, în pofida sprijinului financiar al UE, înapoierea României persistă în toate aspectele vieţii cotidiene, de la guvernare la starea economică a populaţiei. După 20 de ani în care tranziţia s-a împletit cu criza, rămânerea în urmă istorică a devenit un decalaj sistemic. Ce urmează?
Catastrofa de la Fukushima şi criza economică mondială au repoziţionat strategiile nucleare ale statelor lumii. Unele dintre ele, precum Franţa sau Germania, au zis stop investiţiilor, iar altele, printre care Turcia, Polonia, Cehia, China sau India, le-au accelerat. După câţiva ani de amorţeală, România a readus pe tapet proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi şi-a imaginat patru variante de dezvoltare. Principala piatră de încercare pentru autorităţile de la Bucureşti nu o reprezintă găsirea finanţării, ci credibilitatea. „Performanţele” de până acum sunt catastrofale, pentru că proiectul a contabilizat abandonuri ale investitorilor, estimări de creştere a investiţiei iniţiale şi perspectivă îndepărtată de aliere cu alţi potenţiali finanţatori.
Mulţi dintre noi ne-am întâlnit, cel puţin o dată în carieră, cu situaţia în care avem o slujbă care nu ne aduce nicio satisfacţie. Lucrăm în companii a căror cultură organizaţională nu ni se potriveşte. În acelaşi timp, nu ştim exact care este acel job care ne-ar face să mergem dimineaţa cu plăcere la muncă. Am putea oare să ne dăm seama mai devreme la ce suntem cu adevărat buni şi care este cariera pe care ar trebui să o urmăm?
Direcţia pe care o va lua strategia de resurse umane este tema care “arde” deja în departamentele de profil ale multor companii de stat sau private. Revista HR Manager, alături de partenerul Casa de Avocatură Pachiu şi Asociaţii, şi împreună cu Orange România şi AchieveGlobal au organizat o conferinţă-workshop la Hotel Intercontinental, pe 29 noiembrie 2012, pentru a dezbate perspective anului viitor.
Star Storage, furnizorul român de top pentru soluţii de stocare, arhivare şi management de informaţii (date şi documente), servicii de externalizare şi servicii Cloud, lansează programul de responsabilitate socială „Cred în România”, în cadrul căruia vor fi derulate mai multe proiecte având ca teme susţinerea și promovarea românilor de valoare, a elitelor, promovarea inteligenței româneşti prin susținerea studenților şi a tinerilor cercetători care au o idee și vor să o pună în practică, promovarea spiritului antreprenorial și a oamenilor care au capacitatea de a face lucrurile să se întâmple.
Un nou instrument de management al performanței în organizații își face loc pe piata din România. Este vorba de Agenius, instrument care implementează conceptul de „work-life balance” și are ca rezultat creșterea gradului de planificare și monitorizarea în companie.
Directorul general al primei companii multinaționale pentru care am lucrat obișnuia să treacă săptămânal și să cunoască personal toți noii angajați. Ce-i drept, la începutul anilor ‘90 nu erau foarte mulți angajați, însă gestul GM-ului, la doar câteva zile după ce mă angajasem mi s-a părut extraordinar. A făcut același lucru, ani la rând, și când numărul noilor angajați crescuse semnificativ, până la pensionare.
Asociația Zâna Măseluță, ONG care oferă asistență stomatologică gratuită copiilor instituționalizați, dar și celor care provin din familii sărace, organizează pe 11 decembrie – începând cu orele 18:30, Gala Umanitară Zâna Măseluță. Evenimentul va avea loc în cafeneaua Filicori din AFI Palace Cotroceni și va fi prezentată de Marius Dobre și Mirabela Stoica, jurnaliști ai revistei CARIERE și realizatorii emisiunii Jurnal de Leadership de la Radio Lynx.
Compania de telefonie mobilă Orange, în parteneriat cu Asociaţia pentru Relaţii Comunitate, a lansat proiectul pilot „Atelierul de responsabilitate socială”. Prin intermediul evenimentui, se testează relevanţa acestei teme pentru elevii de liceu, deschiderea lor faţă de acest subiect şi gradul lor de implicare. Alina Stan, CSR Officer al companiei Orange, a stat de vorbă cu redactorii revistei CARIERE despre proiect, dar şi despre cum stau românii la capitolul responsabilitate socială comparativ cu cetăţenii ţărilor dezvoltate.
