În august 2025, rata inflației în România s-a apropiat de 10%, a depăsit creșterea salariului mediu net, ceea ce înseamnă că puterea de cumpărare a românilor continuă să fie afectată. În aceeași lună, salariul mediu net a atins 5.387 de lei, în creștere cu doar 4,4% față de august 2024, sub nivelul inflației, și în scădere cu 2,4% față de iulie 2025.

Această discrepanță între evoluția prețurilor și majorarea veniturilor evidențiază provocările cu care se confruntă angajații, în special în sectoarele unde câștigul salarial depinde puternic de primele ocazionale și realizările de producție.

Cum s-au mișcat salariile în august 2025

Datele INS arată că majoritatea sectoarelor economice au înregistrat scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă, cauzate de lipsa primelor sau ajutoarelor acordate în lunile anterioare, nerealizări de producție și concedii de odihnă fără tichete de masă.

Cele mai mari scăderi salariale s-au înregistrat în:

  • Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor: -13,1%

  • Extracția petrolului, tăbăcirea pielii, fabricarea hârtiei și produselor textile: între -7% și -9,5%

  • Transporturi pe apă, construcții metalice, servicii IT și cercetare-dezvoltare: între -3,5% și -6,5%

În contrast, câteva domenii au raportat creșteri salariale datorită primelor și realizărilor de producție:

CITEȘTE ȘI: Salariul mediu net a scăzut în iulie. Creșterea din ultimul an a fost afectată de inflație

  • Transporturi aeriene: +14,9%

  • Intermedieri financiare și tipărire: între +1% și +4%

Sectorul bugetar

În sectorul public, evoluția salariilor a fost mai moderată sau chiar negativă în august 2025:

  • Administrație publică: -1,5%

  • Sănătate și asistență socială: -1,3%

  • Învățământ: -0,6%

Fluctuațiile din sectorul bugetar sunt adesea influențate de primele anuale, de sărbători sau alte bonusuri, care nu sunt distribuite uniform pe parcursul anului.

Chiar dacă salariul mediu net a crescut cu 4,4% față de anul trecut, inflația aproape dublă față de această creștere reduce efectiv puterea de cumpărare. În practică, românii pot cumpăra mai puține bunuri și servicii cu același venit lunar, ceea ce pune presiune pe bugetele gospodăriilor.