Doar 1,2 % dintre cetăţeni au asociat termenul de lobby cu "trafic de influență", ceea ce contravine ipotezei unei astfel de echivalări în percepţia populaţiei arată studiul „Lobby în România“, o cercetare PR România şi GfK.
95% consideră că activitatea de lobby este benefică societăţii, iar 88,3 % consideră că activitatea de lobby este legală, ceea ce indică o discrepanţă faţă de opinia unor politicieni sau a mass-media în general. În ceea ce priveşte principalele aspecte negative ale activităţii de lobby 50,4% consideră că ele nu există, iar 30,2 % identifică prevalenţa interesului de grup în detrimentul interesului public.
Dintre cei care s-au declarat implicaţi în activităţi de lobby, ONG-urile ocupă primul loc cu 38%, urmate de companiile multinaţionale (29%), doar 4% fiind companii specializate care desfăşoară activitate de lobby pentru şi în numele unor terţi. Lucrul acesta contravine opiniei potrivit căreia există doar câteva companii care practică o activitate de lobby în România.
Suspiciunea actuală faţă de reglementarea activităţii de lobby nu se justifică. 82% dintre companii, 100% dintre ONG-uri şi 100% dintre politicieni au declarat că activitatea de lobby trebuie reglementată prin lege. Opinia majoritară a populației este de asemenea una favorabilă reglementării acestei activități.
În România, lobby se face preponderent reactiv, doar după luarea unei decizii, pentru a corecta sau îmbunătăţi o decizie deja luată şi rămâne un subiect tabu pentru mulţi politicieni în viziunea cărora transparenţa intereselor surclasează expertiza în domeniu sau buna pregătire a lobbyiştilor.
Raportul complet poate fi consultat aici
Cercetarea a fost iniţiată şi implementată de Forum for International Communications prin portalul de resurse PR Romania, în perioada februarie-decembrie 2011, cu sprijinul GfK România pentru sondarea dimensiunii "vox populi". Autorii metodologiei de cercetare şi ai raportului sunt Liviu Mihăileanu, Dana Oancea şi Aurelian Horja.
Cine face lobby în România
Daniela Oancea