La 85 de ani de la cutremurul devastator din 10 noiembrie 1940, capitala României rămâne una dintre cele mai vulnerabile din Europa în fața unui seism major. Experții subliniază că pregătirea individuală, un plan de reacție pentru primele 72 de ore, un ecosistem de intervenție coordonat și un cadru legislativ clar pentru sprijin internațional sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a unui astfel de dezastru.
Fundația Comunitară București, prin programul Bucureștiul Pregătit, a testat vulnerabilitatea orașului prin simulări post-cutremur și a reunit autorități, ONG-uri și experți pentru dezvoltarea unui plan concret de acțiune. Programul este susținut de Lidl România și urmărește creșterea gradului de conștientizare și pregătire a locuitorilor Capitalei.
Frica și lipsa de pregătire individuală
Conform studiului realizat de Fundația Comunitară București în 2025:
3 din 5 bucureșteni se tem cel mai mult de cutremur dintre toate calamitățile naturale.
4 din 5 consideră că orașul nu este pregătit pentru un seism major.
Doar 15% dintre respondenți au un plan de acțiune individual și știu cum să reacționeze în caz de cutremur.
Aceste date evidențiază o vulnerabilitate majoră a populației, în contextul în care primele ore după cutremur sunt critice pentru supraviețuire și reducerea efectelor unui dezastru.
Simulările de cutremur
În noiembrie 2025, Fundația Comunitară București a desfășurat simulări în clădiri reprezentative: școli, centre pentru persoane vulnerabile, birouri și spații comunitare. Peste 100 de participanți au experimentat primele 72 de ore post-seism, fără acces la curent, semnal sau apă.
Rezultatele au arătat că:
Majoritatea oamenilor reacționează instinctiv, nu corect – s-au adăpostit lângă geamuri sau au căutat scările, comportamente periculoase.
Lipsa pregătirii personale – rucsac de urgență, plan de familie, cunoștințe de prim-ajutor – poate agrava efectele unui cutremur.
Comunitățile au demonstrat însă reziliență: apar lideri informali, solidaritate și capacitatea de improvizare a soluțiilor în situații critice.
Exercițiile au evidențiat că responsabilitatea pregătirii inițiale revine fiecărei persoane, chiar dacă majoritatea bucureștenilor cred că autoritățile – DSU și primăria – sunt principalele instituții răspunzătoare.
Ecosistemul de intervenție
Pe 19 noiembrie, Fundația Comunitară București a organizat un workshop cu peste 30 de reprezentanți din instituții publice și ONG-uri, pentru a analiza vulnerabilitățile orașului și a stabili un plan de reacție concret:
Inițiative de pregătire a populației prin cursuri și simulări.
Fluxuri eficiente de comunicare și colaborare interinstituțională.
Clarificarea cadrului legislativ pentru intervenții și sprijin internațional.
Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București, afirmă: „Pregătirea integrată este singura noastră șansă pentru depășirea unui mare cutremur. Este esențial ca autoritățile, comunitățile și ONG-urile să acționeze coordonat, iar planul pentru primele 72 de ore să fie clar pentru toți actorii implicați”.
Campania „Pregătirea începe cu tine”
Programul Bucureștiul Pregătit oferă informații practice pentru locuitori:
Ghid de acțiune înainte, în timpul și după cutremur, disponibil online și în mijloacele de transport.
Punct interactiv de informare și demonstrații practice la ParkLake Shopping Center în perioada 22-23 noiembrie 2025.
Sfaturi cu privire la obiectele esențiale din rucsacul de urgență și planul familiei în caz de dezastru.
Inițiativa transformă pregătirea pentru cutremur într-o experiență accesibilă și interactivă și contribuie la reducerea vulnerabilităților comunității.
Bucureștiul pregătit
Lansat acum șapte ani, programul:
A ajuns la aproape 27.000 de elevi și profesori.
A oferit cursuri de prim-ajutor pentru 3.200 de persoane.
A instruit 17 câini de căutare-salvare și a susținut peste 18 proiecte implementate de ONG-uri.
Inițiativele de informare și conștientizare au vizat peste 2 milioane de persoane.
