21 iunie 2019 marchează solstițiul de vară, cea mai lungă zi din an.  Potrivit informaţiilor furnizate de Observatorul Astronomic "Vasile Urseanu", în jurul datei de 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°. Este momentul solstiţiului de vară, care marchează începutul verii astronomice. După cum este cunoscut, Pământul execută atât o mișcare anuală de revoluție în jurul Soarelui, cât și o mișcare diurnă de rotație în jurul axei polilor tereștri. Axa polilor păstrează (în prima aproximație) o poziție fixă în spațiu, ea fiind înclinată pe planul orbitei Pământului (numit planul eclipticii) cu 66° 33'. Datorită acestui fenomen, cele două emisfere terestre sunt iluminate de Soare inegal în decurs de un an, fapt ce generează la latitudinile medii inegalitatea zilelor și a nopților, precum și succesiunea anotimpurilor. Pentru un observator terestru fenomenul se materializează pe sfera cerească prin mișcarea anuală aparentă a Soarelui în lungul eclipticii cu aproximativ 1° pe zi, planul eclipticii fiind înclinat față de cel al ecuatorului ceresc cu 23° 27'. La momentul solstițiului de vară, Soarele se va afla la 23° 27' distanța unghiulară nord fața de ecuatorul ceresc, el descriind mișcarea diurnă pe un cerc paralel cu ecuatorul, numit tropicul racului . Denumirea de solstițiu ("Soarele stă") este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mișcarii Soarelui în raport cu declinațiile acestuia. Soarele aflându-se la culminație (pentru latitudinea medie a țării noastre) la 67° 52' deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15h 32m, durata nopții fiind de numai 8h 28m. Din același motiv și crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungește toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor "nopți albe".

După momentul solstițiului de vară, durata zilei va începe sa scadă, iar a nopții să crească, timp de 6 luni, până la 21 decembrie, momentul solstițiului de iarnă. Evident, în emisfera sudică a Pământului fenomenul se derulează în sens invers.

Este interesant de amintit faptul că, bazându-se pe acest fenomen, învățatul grec Eratostene a reușit să determine încă din anul 250 î.Ch., cu o precizie remarcabilă, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminației în ziua solstițiului de vară în orașele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, și Alexandria, unde Soarele avea o distanță zenitală de 7° 12', și cunoscând distanța terestră între cele două orașe, Eratostene a obținut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operație geodezică cunoscută în istorie. Cum să te odihnești mai bine în zilele lungi și călduroase de vară Somnul odihnitor face minuni pentru trupul și mintea omului. Odihna insuficientă poate fi periculoasă, căci afectează creierul într-un mod similar consumului de alcool, potrivit unui studiu realizat în 2017 de oamenii de ştiinţă de la Universitatea California din Los Angeles. Mai exact, privarea de somn opreşte comunicarea eficientă dintre celule şi afectează modul în care percepem lucrurile din jurul nostru.
Motivul? Unele părţi din creier se inactivează si intră într-o stare de "amorţire", chiar dacă suntem treji. Altfel spus, avem ochii deschişi, dar mintea noastră nu mai face eficient corelaţiile de care avem nevoie pentru a ne descurca şi ne transmite semnale că ar trebui să dormim.
Vezi AICI și alte efecte ale odihnei insuficiente Pe termen lung, tulburările de somn au fost asociate cu afectarea gravă a sănătății, crescând riscul de boală cardiacă, hipertensiune arterială rezistentă la tratament, accident vascular cerebral, diabet zaharat și, în plus, au fost asociate cu o calitate scăzută a vieții, afectând performanță la serviciu și chiar relațiile cu cei din jur. Iată ce arată statisticile:
  • 35% din populație crede că nu doarme suficient, iar acest lucru are un impact semnificativ asupra sănătății fizice și emoționale
  • Insomnia afectează 30-45% din populația adultă
  • Boală picioarelor neliniștite este o afecțiune ce poate să apară la 3-10% din populație și care se manifestă prin tendința nestăpânită de a mișcă picioarele
  • Formă severă a sindromului de apnee (întreruperi repetate ale respirației în timpul somnului) apare la 4 % dintre adulți și 1-4% dintre copii
  • 1.550 oameni mor anual în accidente din cauza problemelor legate de lipsa somnului
  • 46% dintre cei care prezintă probleme legate de somn lipsesc de la locul de muncă
Prin urmare, cum ne putem odihni suficient în nopțile călduroase de vară? ” Glanda pineală, aflată în creierul nostru, este responsabilă pentru secreția unor hormoni, printre care și melatonina. Aceasta scade temperatura corpului și ne relaxează mușchii. Secreția de melatonină începe atunci când se întunecă afară”, explică medicul cardiolog Tara Narula, potrivit CBS NEWS. ”Deci că dați seama că secreția de melatonină începe mai târziu în timpul verii, când ziua e mai lungă. Iar dacă nu se secretă suficient de mult, atunci ni se va face somn mai greu și vom dormi mai puțin”, adaugă aceasta. Iată recomandările ei pentru un somn îndestulător pe timpul verii: Igiena somnului
  • Bagă-te la somn la aproximativ aceeași oră în fiecare noapte
  • Evită să mănânci și să bei alcool înainte de culcare
  • Cel puțin cu o oră înainte de culcare lasă telefonul și alte dispozitive deoparte
  • Și dacă tot le folosești, folosește un filtru pentru lumina albastră (lumina albastră oprește secreția de melatonină)
Camera ta, peștera ta
  • Luminozitatea în cameră trebuie să fie scăzută (sau chiar deloc) atunci când te pregătești de culcare
  • Menține o temperatură de maximum 20 de grade Celsius în cameră
Tara Narula susține că suplimentele cu melatonină funcționează doar pe termen scurt. Ideal ar fi să le iei doar în situații speciale, de exemplu atunci când călătorești într-o țară cu alt fus orar sau când lucrezi în tura de noapte. Mai mult, medicamentele pentru somn trebuie să fie prescrise de medic și trebuie să te informezi despre posibilele efecte secundare.