Tinerii din România se confruntă cu o încredere scăzută în propria persoană, frica de a greși și lipsa valorii, provenită din diferite interacțiuni cu profesori sau mediul familial, lucru care le afectează performanța la locul de muncă și în viață. Când acești tineri intră pe piața forței de muncă, așteptarea de la companii este ca ei să vină cu inițiativă și să fie implicați, în timp ce ei au, de fapt, nevoie de o restaurare a încrederii în propria persoană. În plus, deși Generația Z are o înțelegere mai bună asupra propriei identități, se confruntă cu o presiune mai mare venită din partea celor apropiați pentru a lua o decizie cu privire la ce fac în viitor, în contextul în care oferta de joburi este mult mai variată și duc lipsă de mentorat și orientare în carieră. Generația Z (tinerii născuți între 1997 și 2015) are acces la foarte multă informație, iar asta determină un grad mai mare de confuzie fiindcă ele sunt de multe ori contradictorii iar efortul de filtrare este mare, uneori chiar epuizant. Drept urmare, această expunere continuă la informații face ca gândirea critică să devină esențială și importantă ca abilitate. O altă concluzie legată de învățare este că managerii aparținând generației Millenials (născuți între 1981 și 1996) învață mai mult din offline, în timp ce tinerii învață mai mult din online și sunt obișnuiți ca nevoia lor de informație să fie satisfăcută imediat. Din punct de vedere al factorilor diferențiatori între generații, managerii văd adaptabilitatea ca fiind cel mai important soft skill în timp ce pentru tineri este comunicarea. Întrebați despre stilurile de învățare preferate, majoritatea respondenților au spus că pentru ei este relevantă învățarea practică, training-ul face to face, micro-learning și e-learning. Un aspect ce s-a evidențiat în sesiuni a fost că tinerii se așteaptă să scurteze calea și durata de învățare. Așteptările tinerilor la momentul angajării Pornind de la raportul World Economic Forum, legat de top 10 abilități necesare în viitor, atât tinerii cât și managerii au aranjat în ordinea importanței care sunt acestea, iar primele două abilități - atât pentru Generația Z cât și pentru manageri - au fost creativitatea și originalitatea, alături de ascultarea activă. Din punct de vedere al factorilor diferențiatori între generații, managerii văd adaptabilitatea ca fiind cel mai important soft skill în timp ce pentru tineri este comunicarea. Tinerii se pregătesc pentru angajare prin obținerea de certificate, participarea la cursuri extra-școlare, workshopuri, cursuri tehnice și mentorat. Aceștia au menționat că preferă să plătească pentru un curs, chiar și un preț mic, pentru a-i ambiționa mai mult să continue învățarea. De asemenea, implicarea în activități de voluntariat este foarte importantă pentru ei, fiindcă îi pregătește pentru un job viitor. Dacă vorbim despre așteptările tinerilor din momentul în care se alătură unei companii, aceștia au evidențiat:

• Se așteaptă să primească feedback, în special la începutul carierei lor pentru a identifica atât punctele forte, cât și pe cele slabe;
• Să afle mai multe despre companie, cum a început, să afle despre misiunea și viziunea companiei și apoi să primească informații specifice despre activitatea pe care urmează să o deruleze.
• să primească încurajări de la management și de la colegi, să se simtă în siguranță
• să îi fie întărită încrederea în sine și să aibă contextul prin care își poate dezvolta soft skill-urile prin traininguri
• mentoratul ca fiind un pilon principal de învățare

Dacă printre așteptările companiei de la tineri s-a remarcat adaptabilitatea, de la aceștia s-a observat dorința de a beneficia de un mediu de lucru care favorizează incluziunea, inclusiv trans-generațională. Ce urmărește angajatorul atunci când angajează un tânăr fără experiență Nu ai experiență, nu te poți angaja. Dar cum îți faci experiența necesară dacă nu te poți angaja fără? Ei bine, chiar dacă nu ai reușit încă să acumulezi experiența necesară, există câteva atuuri pe care companiile le caută la tine. 88% dintre angajatori consideră că un tânăr poate aduce beneficii companiei, conform unor studii recente*. Iată care sunt principalele atribute pe care angajatorul le urmărește la un tânăr fără experiență de muncă:

• 50% apreciazăproductivitatea crescută a tinerilor datorată faptului că aceștia sunt tech savvy;
• 35% considerăcă tinerii au un global mindedness – aceștia sunt mult mai conectați la mediul internațional și pot conștientiza și analiza problemele într-un context global;
• 35% dintre angajatori apreciazăpotențialul tău de networking și capacitatea de a crea legături;
• 32% aleg un tânăr în organizație datorităcuriozității acestuia și a deschiderii la nou;
• 26% apreciazăflexibilitatea tinerilor și capacitatea acestora de adaptare la orice situație;
• 21% înțeleg motivația de lucru a unui tânăr atunci când se simte răsplătit la locul de muncă;
• 15% prefera săangajeze un tânăr datorită gândirii inovative pe care acesta o are;
• 6% apreciazăîncrederea pe care tinerii o au în munca lor.

Abilitățile viitorului

• Soft skills sunt mai importante decât hard skills
• Creativitatea și originalitatea alături de învățarea activă sunt cele mai importante abilități, pentru Gen Z și manageri
• Managerii văd adaptabilitatea ca fiind cel mai important soft skill în timp ce pentru tineri este comunicarea
• Soft skills pot deveni hard skills atunci când sunt puse în serviciul companiei (fiindcă devii foarte bun la ceea ce faci)
• Învățarea prin practică și trainingul față în față sunt cele mai importante modalități de învățare atât pentru manageri cât și pentru tineri

Cum învață tinerii în pregătirea pentru un job?

• Un mare plus este faptul că beneficiază de internet și le rămâne doar să selecteze și să găsească ce este bun. Cum știm ce este bun?
• Preferă să plătească pentru un curs, chiar și un preț mic, pentru a-i ambiționa mai mult să continue învățarea.
• Combină cititul din cărți fizice cu informațiile de pe internet pentru a dezvolta informația, iar apoi le pun în practică.
• Își iau informațiile din recomandări din partea cunoscuților
• Având acces la multă informație, învață din toate, apoi setează priorități în funcție de ce este mai important.

Cât timp trebuie să investești în dezvoltarea personală și profesională?

• Munca operațională, aplicată și învățarea ar trebui îmbinate în mod continuu
• La început se așteaptă o perioadă mai mare de învățare, în prima lună chiar mai mult de 4 ore din cele 8 de muncă, iar pe parcurs să fie diminuate numărul de ore de învățare
• Numărul acesta va evolua în funcție job/ rol și nu trebuie să se oprească niciodată
• Estimările echipelor au variat de la 1 oră pe zi pentru dezvoltarea de soft/hard skills până la 3 ore/ zi. O recomandare a fost de 20% din timpul de lucru să meargă către dezvoltare iarrestul să fie din timpul personal.

Ce metode de învățare preferă?

• S-au remarcat diferite metode de învățare la job: workshops și traininguri față în față, sesiuni de întrebări și răspunsuri
• Ca și alte beneficii pentru dezvoltare și creștere s-au remarcat coachingul, programe de shadowing, programe de onboarding bine structurate și întâlniri individuale cu managerul de echipă, team-buildinguri.
• E-learning și podcasturi pentru timpul petrecut înspre/ de la serviciu sau acasă

Pe ce teme?

• Dezvoltare personală: inteligență emoțională, comunicare
• Mindset pozitiv
• Well-being
• În funcție de job: soft skills și hard skills – spirit de echipă, limbi străine, feedback
• Integrarea în companie ar trebui facută prin prezentarea generală a companiei (the big picture), a valorilor, a obiectivelor globale, a echipei și apoi, încet, să ajungă la obiectivele individuale, specifice jobului noului venit.

Ce competențe să țintească?

• Lucrul în echipă/ lucrul colaborativ
• Problem solving
• Limbi străine
• Creativitate
• Gândire critică și gândire analitică
• Marketing
• Storytelling
• Cum să iei decizii în condiții de stres

Cum putem face să fie distractiv și interactiv?

• Atât managerii cât și tinerii din gen Z au menționateambuildingurile ca fiind activitatea principală pentru a crește nivelul de engagement și interactivitatea
• Activitățile pentru întâlnirile la birou cuprind: sesiuni de brainstorming, icebreakers, întâlniri de cunoaștere și team bonding, spații de relaxare și de joacă la birou
• Alte beneficii: mâncare și snackuri sănătoase la birou, acces la Bookster, acces la servicii de fitness/ sport, implicare în evenimente sociale și de protecție a mediului.

---

Surse: * Quick Poll on Employer Branding Today, Universum Raportul World Economic Forum legat de top 10 abilități necesare în viitor Sursă foto: istock